Urmărește A1 pe DiscoverBrexitul nu constituie, de această dată, o temă centrală a discuţiilor, însă europenii vor sta cu ochii pe Regatul Unit, în contextul în care rezultatul alegerilor de joi este decisiv în privinţa viitorului acordului încheiat de Londra cu Uniunea Europeană (UE), care prevede un divorţ la 31 ianuarie.
În absenţa premierului britanic Boris Johnson, interesele britanice urmează să fie reprezentate de către noul preşedinte al Consiliului European Charles Michel.
Acesta este botezul de foc al fostului premier belgian - primul său summit în calitate de şef de orchestră promite discuţii îndelungate şi aspre încă de joi, când se abordează strategia climatică şi bugetul pe termen lung al UE.
Noua preşedintă a Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen vine să-şi apere ambiţiile, la o zi după lansarea foarte mediatizatului său ”pact verde”, care a fost primit împărţit.
Liderii europeni sunt chemaţi să susţină un obiectiv care se află în centrul acestui pact - şi anume atingerea la orizonul lui 2050 a unei ”neutralităţi climatice” care constă în reducerea la maximum a emisiilor dioxidului de carbon (CO2) şi compensarea restului prin dispozitive de absorbţie.
”COSTURI ASTRONOMICE”
Charles Michel speră să obţină susţinerea celor trei ţări în continuare dependente de energii fosile - şi mai ales de cărbune - care se opun, şi anume Ungaria, Polonia şi Cehia.
Suma de 100 de miliarde de euro reprezentând investiţii prevăzute de Comisie în cadrul unui ”mecansim de tranziţie dreaptă”, destinat regiunilor şi sectoarelor celor mai expuse, va fi oare suficient să-i convingă?
Nimic nu este sigur. Tranziţia verde implică ”costuri semnificative şi provocări pentru economiile noastre”, a subliniat o sursă poloneză. ”O asemenea tranziţie trebuie să fie dreaptă, echilibrată din punct de vedere social şi să ţină cont de situaţia particulară a statelor”.
Premierul ceh populist Andrej Babis a relevat, la rândul său, ”consturile economice” ale unei conversii la neutralitatea carbonului, evaluându-le în ţara sa la 26,5 miliarde de euro. ”Noi vrem ca UE să ţină cont de ele”, a scris el pe Twitter.
El a îndemnat Bruxellesul să ia în considerare domeniul nuclar ca sursă de energie susceptibilă să fie susţinută prin finanţări verzi. Această poziţie este apărată de toate statele care folosesc energia nucleară în domeniul lor energetic, precum Franţa, dar căreia i se opun state ca Germania, Luxemburg şi Austria.
Problema energiei nucleare a împiedicat, de altfel, un acord, miercuri, cu privire la definirea investiţiilor verzi.
În plină COP25 şi la o zi după lansarea Pactului verde, o lipsă a consensului cu privire la această neutralitate a carbonului ar fi un semnal foarte prost transmis de UE.
Ambiţia în privinţa modificărilor climatice a noii Comisii este legată, de altfel de alt subiect care deranjează, aflat şi el pe ordinea de zi, şi anume bugetul aferent perioadei 2021-2027, care promite dezbateri aprige.
”Va fi o ceartă mare”. ”Este un dosar foarte dificil”, avertizează diplomaţi europeni. Charles Michel va fi însărcinat să conducă negocierile după summit, într-un tur al capitalelor.
El este necesar să apropie punctele de vedere ale ţărilor, împărţite cu privire la proiectul pus pe masă de preşedinţia finlandeză a UE al unui buget ce prevede contribuţii naţionale în valoare de 1.087 de miliarde de euro, reprezentând 1.07% din venitul naţional european brut. Cel propus de Comisie este de 1.114%, iar cel de Parlamentul European (PE) de 1,3%.
Tăierile propuse de preşedinţia finlandeză afectează Apărarea, Paza de Coastă, domeniul digital şi eforturile în vederea înverzirii economiei.
Perioada post-Brexit urmează să fie evocată vineri, la o zi după scrutinul britanic, în a doua zi a summitului, care va abprda negocierea viitoarei relaţii comerciale a Londrei cu Cei 27. ”Vom vedea rezultatul alegerilor, însă suntem pregătiţi pentru următoarele etape”, a dat asigurări Charles Michel.
Sursa : news.ro
Un copil de doi ani a murit subit, după ce medicii i-au ignorat pe părinți: ”Suntem profesioniști. Știm ce avem de făcut... SUA speră să lărgească dialogul cu Iranul pe tema deţinuţilor, dar îşi consolidează sancţiunile...
