Succesorii prevăzuţi de Constituţie în cazul plecării preşedintelui au demisionat toţi, odată cu el, şi anume vicepreşedintele Alvaro Garcia, preşedinta şi vicepreşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor.
Duminică seara, a doua vicepreşedintă a Senatului, opozanta Jeanine Anez, şi-a revendicat dreptul de a deveni şefa interimară a statului.
”Eu sunt a doua vicepreşedintă, iar potrivit ordinii constituţionale eu ar trebui să preiau această provocare (a preşedinţiei Republicii) doar cu obiectivul de a convoca noi alegeri”, a declarat ea la televiziunea Unitel.
Însă nimic nu s-a decis în acest sens duminică.
”Renunţ la postul meu de preşedinte”. Declaraţia liderului indigen în vârstă de 60 de ani, aflat la putere din 2006, a pus capăt unei zile marcate de noi violenţe de stradă, un apel al Organizaţiei Statelor Americane (OEA) la noi alegeri şi unor demisii în serie ale unor miniştri şi deputaţi, în urma unor atacuri care i-au vizat pe unii dintre ei.
Evo Morales s-a trezit tot mai izolat, în timp ce criza politică se accelera brutal în acastă ţară andină, a cărei activitate era blocată de o grevă generală şi manifestaţii de aproximativ zece zile.
Însă lovitura fatală i-a fost dată de armată şi poliţie, care i-au retras susţinerea duminică după-amiaza, îndemnându-l, prin vocea comandantului armatei boliviene, generalul Williams Kaliman, să demisioneze ”pentru binele Boliviei”.
Evo Morales a anunţat duminică seara că un mandat de arestare ”ilegal” a fost emis pe numele său.
Această informaţie a fost dezminţită de către comandantul poliţiei, Vladimir Yuri Calderon, însă a fost confirmată de către unul dintre principalii opozanţi ai lui Evo Morales, Luis Fernando Camacho, care a scris pe Twitter ”Confirmat!! Ordin de arestare a lui Evo Morales!! Poliţia şi militarii îl caută în Chapare”, fieful fostului preşedinte, în centrul Boliviei.
Poliţia i-a arestat însă imediat pe şefa Tribunalului Suprem Electoral (TSE) Maria Eugenia Choque şi pe vicepreşedintele ei, la ordinul parchetului, care anchetează cu privire la nereguli comise în scrutinul din octombrie.
Amândoi, escortaţi de bărbaţi cu cagule sau mascaţi, au fost prezentaţi în faţa presei, lângă o estradă, pe care erau aşezaţi oficiali cu grad mare din cadrul poliţiei.
ÎN STRADĂ
Duminică seara, mii de locuitori au defilat în stradă, în întreaga ţară, pentru a sărbători plecarea lui Morales, agitând steagul bolivian, între râsete şi plânsete, în urma violentului val de contestare în care trei persoane au fost ucise, iar alte 383 rănite.
”Acest imbecil (Morales), care nu ştie să gândească, a plecat pe fereastră. Ce veste bună, suntem fericiţi”, declara AFP Reggina Sojas, o comerciantă în vârstă de 60 de ani, venită să sărbătorească pe bulevardul El Prado, principala axă din La Paz.
”Ce moment de glorie pentru noi, suntem cu adevărat mulţumiţi. Trăiască democraţia”, şi-a exprimat satisfacţia Ricardo Revilla, un angajat la o bancă, în vârstă de 37 de ani.
În schimb, la La Paz şi la El Alto, un oraş situat în apropierea capitalei boliviene şi care-l susţine pe Morales, anunţul demisiei sale a fost primit prin violenţe. Numeroase autobuze au fost incendiate, dar şi domiciliile unor personalităţi care i se opun lui Morale, iar zeci de persoane semănau frica, în noaptea de duminică spre luni, în cartierul înstărit Achumani, în sudul La paz, potrivit presei locale.
”Noi am dat o lecţie lumii. Mâine Bolvia va fi o ţară nouă”, a exclamat Luis Fernando Camacho, liderul cel mai vizibil şi mai radical al opoziţiei.
”PĂCATUL MEU: SUNT INDIGEN”
Retras în fieful său politic, zona de producţie a coca în Chimore, în regiunea Cochabamba (centru), Evo Morales a declarat, anunţându-şi demisia că ”păcatul meu (este că) sunt indigen, că sunt producător de coca”.
Născut în sărăcie, acest fost cioban de lame a urcat în ierarhia sindicală până a devenit, în urmă cu 13 ani, primul şef de stat indigen al ţării.
Imediat după anunţul demisiei sale, poliţia a început de altfel să scoată din instituţiile publice un obiect-simbol al popoarelor indigene.
El este unul dintre ultimii reprezentanţi ai ”valului roz” care a cuprins, la începutul anilor 2000 America Latină, care a făcut să vireze la stânga Brazilia, Argentina, Chile, Ecuadorul şi Venezuela. Majoritatea acestor ţări s-au reîntros, între timp, la dreapta.
Duminică seara, el a primit susţinerea imediată a preşedinţilor cubanez Miguel Diaz-Cane şi venezuelean Nicolas Maduro şi a preşedintelui-ales argentinian Alberto Fernandez, care au denunţat o ”lovitură de stat”.
Luni dimineaţa, Moscova a denunţat ”violenţele declanşate de opoziţie” şi o serie de evenimente care ”au luat o turnură care aminteşte de scenariul unei lovituri de stat”.
Sursa : news.ro
Caz inedit! O femeie a fost declarată moartă cu toate că se afla în viața. Cum a descoperit totul! „Nu pot face nimic pâ... Macron inaugurează, la marcarea a 101 ani de la Armistiţiu, un monument dedicat celor 549 de militari ”morţi pentru Fran...
