Urmărește A1 pe DiscoverAnul acesta, experții au realizat mai multe studii pe baza Giulgiului din Torino, printre care se numără și analize ADN.
Mulți cred că acest material a fost folosit drept giulgiul funerar în care a fost înfășurat trupul lui Iisus Hristos, scrie IFL Science.
Chiar și așa, e unul dintre cele mai controversate artefacte religioase din lume.
Pentru a descoperi originea exactă a giulgiului, experții au vrut să testeze și urmele ADN de pe material.
Ce ADN surprinzător a fost găsit pe Giulgiul din Torino
Venerat de secole drept presupusul giulgiu funerar în care a fost înfășurat Iisus, Giulgiul din Torino rămâne relicvă extrem de controversată.
Originea exactă a țesăturii antice nu a fost niciodată stabilită. Cea mai veche mențiune documentată provine din 1354, când giulgiul a apărut pentru prima dată în Lirey, Franța.
Citește și: Giulgiul din Torino a fost supus unor teste ADN. De unde ar proveni artefactul religios, de fapt
Pentru a afla mai multe despre istoria giulgiului, cercetătorii au extras ADN din reziduurile organice găsite pe suprafața acestuia încă din 1978.
Acum, experții au reanalizat aceste probe cu ajutorul tehnicilor moderne de analiză genetică. Autorii unui nou studiu au descoperit o varietate surprinzătoare de specii care au intrat în contact cu celebra pânză de-a lungul secolelor.
În ceea ce privește persoanele care au manipulat giulgiul, cercetătorii au identificat ADN care provine de la cel puțin 14 oameni din diferite colțuri ale lumii. Unul dintre aceștia era aproape sigur omul de știință care a colectat probele în anii 1970 și avea origini europene și evreiești.
În plus, studiul a identificat un semnal genetic rar asociat comunității druze, o populație arabofonă de mici dimensiuni din Orientul Mijlociu. Și mai surprinzător e faptul că aproape 40% din ADN-ul uman găsit pe Giulgiul din Torino provine din India. Potrivit cercetătorilor, cea mai plauzibilă explicație e că inul din care a fost confecționat giulgiul a fost importat din Valea Indusului.
Experții au găsit urme animale și vegetale pe Giulgiul din Torino
Analiza ADN a identificat urme provenite de la culturi agricole precum roșii, castraveți, pepeni, cartofi și fistic.
„Familia Fabaceae a fost, de asemenea, reprezentată printr-o prezență puternică a arahidelor,” au scris autorii în studiu.
Au fost descoperite și urme genetice de banane, ardei, porumb și morcovi, alături de animale domestice precum câini, pisici, găini, porci și bovine. Cercetătorii au identificat și ADN provenit de la cai, iepuri, migdale și nuci.
Printre contaminanții identificați s-au numărat și specii marine neobișnuite, inclusiv cod atlantic și chefal cenușiu, precum și o specie de coral roșu mediteranean folosită în perioada romană pentru realizarea bijuteriilor și a obiectelor cu valoare simbolică.
În prezent nu e clar cum fiecare dintre aceste urme biologice a ajuns pe Giulgiul din Torino. Interesant e că morcovii identificați provin din soiuri europene cultivate pentru prima dată în secolele al XV-lea și al XVI-lea.
Cercetătorii subliniază că multe dintre speciile identificate sunt originare din America Latină, ceea ce sugerează că această contaminare s-a produs după expedițiile istorice care au dus la descoperirea continentului american de către europeni, în 1492.
„Giulgiul reprezintă o adevărată arhivă de informații genetice, acumulată de-a lungul secolelor prin interacțiunea cu oamenii și prin expunerea la mediul înconjurător,” a declarat Noemi Procopio, unul dintre autorii studiului.
„Deși dovezile ADN nu pot răspunde tuturor întrebărilor privind vechimea sau autenticitatea pânzei, ele oferă perspective noi asupra istoriei sale biologice și demonstrează modul în care progresele din domeniul criminalisticii pot dezvălui informații noi despre artefactele istorice,” a continuat experta.
