În numeroase culturi, există ideea potrivit căreia frigul poate cauza răceală, prin diferite metode, de la purtarea hainelor prea subțiri, dormitul într-o cameră cu o temperatură scăzută și altele.
Această teorie pare reală, pentru că, de obicei, răceala apare după expunerea la frig, scrie Science Alert.
Dar noi studii au arătat că această conexiune între frig și boală e mult mai nuanțată decât se crede.
Frigul în sine nu poate cauza infecții, care stau la baza răcelilor și gripelor.
De ce nu răcești de la frig, așa cum cred mulți oameni
Temperaturile scăzute în sine nu cauzează infecții. În schimb, influențează o combinație de factori biologici, de mediu și sociali care fac oamenii mai vulnerabili la boli respiratorii, în special în lunile de iarnă.
Răceala și gripa sunt cauzate de virusuri, nu de aerul rece. Acestea sunt virusuri precum rinovirusurile, care provoacă răceala obișnuită, și virusurile gripale se răspândesc de la o persoană la alta prin picături respiratorii sau contact fizic, indiferent de temperatura exterioară.
Dar infecțiile respiratorii sunt mult mai comune în sezonul rece, tipar observat la nivel global.
Citește și: Temperatura ideală pentru birou ca toți angajații să fie fericiți. La cât trebuie setat termostatul
Acest fenomen sezonier e cauzat parțial de modul în care temperaturile scăzute și umiditatea redusă afectează virusurile din mediu. Cercetările arată că multe virusuri respiratorii, inclusiv virusurile gripale și coronavirusurile, supraviețuiesc mai mult timp și rămân infecțioase pentru perioade prelungite în condiții reci și uscate.
Aerul uscat determină, de asemenea, evaporarea rapidă a picăturilor fine eliberate atunci când oamenii respiră, vorbesc, tușesc sau strănută. Aceasta creează particule mai mici care rămân suspendate în aer mai mult timp. Astfel, cresc șansele ca alții să le inhaleze.
Ca urmare, aerul rece și uscat ajută virusurile să persiste în mediu și le îmbunătățește șansele de a ajunge în sistemul respirator al altor persoane.
Aerul rece afectează corpul uman
Aerul rece afectează și modul în care corpul se apără împotriva infecției. Inspirarea aerului rece scade temperatura în interiorul nasului și al căilor respiratorii, ceea ce poate declanșa vasoconstricția. Acest fenomen presupune îngustarea vaselor de sânge, ceea ce reduce fluxul de sânge către țesuturi.
În mucoasa nazală și în căile respiratorii, acest flux sanguin redus poate slăbi răspunsurile imune locale. În mod normal, acestea ajută la detectarea și eliminarea virusurilor înainte ca acestea să cauzeze infecție.
Împreună, aceste efecte pot suprima primele linii de apărare ale corpului din nas și gât. Aerul rece nu creează virusuri, dar poate facilita pătrunderea acestora odată ce expunerea are loc.
Citește și: De ce ne e mai foame iarna. Experții au dezvăluit de unde vin poftele de sărbători
Mai mult, schimbările sezoniere în comportamentul uman și în mediile interioare au, de asemenea, un rol major. Vremea rece încurajează oamenii să petreacă mai mult timp în interior, adesea în contact apropiat cu alții. Spațiile aglomerate cu ventilație slabă permit acumularea picăturilor ce conțin virusuri în aer.
În timpul iernii, expunerea redusă la soare duce la producerea mai scăzută de vitamina D în piele. Vitamina D ajută la reglarea funcției imune, iar nivelurile scăzute sunt asociate cu răspunsuri imune mai slabe. Încălzirea interioară, deși esențială pentru confort, usucă aerul.
Dovezile nu susțin ideea că simpla expunere la frig, cum ar fi ieșirea afară fără haină, cauzează direct răceală sau gripă. În schimb, vremea rece acționează ca un amplificator de risc. Creează condiții care ajută virusurile să supraviețuiască, să se răspândească și să depășească apărarea corpului.
