Urmărește A1 pe DiscoverCe se întâmplă când omul se amestecă în treburile Mamei Naturi? În general, un dezastru. Așa cum este și cazul Mării Aral, din deșertul Kizilkum, situat în zona centrală a continentului Asiatic. Pentru prima oară în istoria modernă, a secat.
Considerată în trecut a patra cea mai întinsă mare din lume, a dispărut complet de pe suprafața Pământului. Mărturie stau imaginile din satelit puse la dispoziție chiar de NASA, scrie Daily Mail.
Formată acum 5,5 milioane de ani în Asia Centrală, marea a trecut prin cicluri de extindere și restrângere spectaculoase. La începutul secolului trecut, Marea Aral avea 66.458 km2, fiind al patrulea lac (mare inchisă) ca mărime din lume.
Însă, începând din anii 1960, suprafața ei scade cu o viteză uimitoare, din cauza devierii fluviilor Amudaria și Sardaria, pentru producerea bumbacului.
Distrugerea lacului Aral din Kazakhstan, cunoscut și sub denumirile Marea Aral sau Marea Albastră, reprezintă unul dintre cele mai mari dezastre inginerești ale secolului XX, o greșeală la o scară atât de mare, încât numai fotografiile din spațiu îi pot cuprinde proporțiile.
Atunci când oficialii sovietici au decis să devieze râurile care alimentau Aralul și să transforme teritoriile deșerturilor vestice ale Kazakhstanului în ferme de bumbac, lacul era al patrulea cel mai mare din lume, întins pe o suprafața egală cu cea a Irlandei, scrie descopera.ro.
În urmă au rămas aproape 40.000 kilometri pătrați de pat lacustru încărcat de toxicitate. Furtunile de nisip ridică în fiecare an până la 150.000 de tone din acest praf otrăvit în atmosferă, provocând intensificarea extremelor climatice zonale și o rată crescută a cancerului și a tulburărilor pulmonare ale oamenilor din localitățile apropiate.
La începutul anilor 2000, lacul era o fracțiune din suprafața pe care o avea la începutul anilor 1960. În intervalul 2005-2009, atunci când seceta puternică a redus semnificativ debitul unuia din cele două râuri.
Pentru a evita secarea Micului Aral, s-a construit un dig în Kazahstan, cu ajutorul Băncii Mondiale, potrivit cyd.ro. Mai apoi, în perioadă 2009-2014 debitul râurilor a fluctuat masiv. Seceta din 2014 din regiunea respectivă a făcut ca pentru prima oară în istorie, Marea Aral să sece complet.
Secărea mării are consecințe directe asupra vieții din zonă, lacul având influentă asupra condițiilor meteorologice: iernile sunt acum mult mai reci, iar verile au devenit caniculare. În plus, s-au acumulat produse chimice agricole purtate de ape care au contaminat pânză freatică.
Comunitățile din apropiere care se bazau pe activitatea de pescuit s-au prăbușit, apa sărată a fost contaminată cu fertilizatori și pesticide, praful, deja contaminat, de pe fundul lacului a fost purtat de vânt și a dus la avarierea altor recolte din zonă, iar întreagă regiune a devenit un pericol pentru sănătatea oamenilor.
