Live acumObservator de weekend
Prime Time 20:00Film: Maleficent

Și frumusețea are loc și dată de naștere! RUJUL, de la pasta din praf pigmentat la batonul cu tăietură oblică

La o primă vedere, la un eveniment, de exemplu, numeri pe degete femeile care nu poartă ruj pe buze. Este unul dintre cele mai populare obiecte cosmetice folosite de reprezentantele sexului frumos, alături de rimel.

La o primă vedere, la un eveniment, de exemplu, numeri pe degete femeile care nu poartă ruj pe buze. Este unul dintre cele mai populare obiecte cosmetice folosite de reprezentantele sexului frumos, alături de rimel.

Îl găsim într-o multitudine de culori, texturi, nuanțe. Dar de unde provine acesta și, mai ales, care-i treaba cu forma lui oblică?

Ideea de înfrumusețare a pornit prost. Încă din Evul Mediu, când toate fardurile erau considerate o manifestare a Satanei şi o sfidare a chipului natural, aşa cum cerea Dumnezeu, ideea de a colora pleoapele, obrajii sau buzele era total dezagreată.

Rujul, diferite perioade, același scop: frumusețe

Mai apoi, în Renaşterea târzie, unde prin Italia și mai apoi în Anglia, ideea de roșu pe buze începea să prindă contur. Imaginea de sângeriu, în tandem cu chipul alb ca varul era agreată de regina Elisabeta I a Angliei, care deținea propria rețetă: o mixtură de gumă arabică, albuş şi lapte de smochin.

Femeile cu buze roșii care seduceau bărbații, judecate pentru vrăjitorie

Potrivit istoriiregasite.wordpress.com, la începutul secolului al XVII-lea, pasta roșie intră din nou pe lista neagră. Motivul? Religia vremii considera că buzele roșiatice sunt provocatoare și că cele care le poartă sunt disperate să-și găsească un soț. În 1770, Parlamentul britanic aprobă o lege prin care se stabileşte ca femeile găsite vinovate de a fi sedus un bărbat prin intermediul folosirii produselor cosmetice, convingându-l să le ia de soţii, trebuie să fie judecate pentru vrăjitorie!

"Pasta din praf pigmentat", un contur al frumuseții feminine

Altă epocă, alte reguli. În Baroc, rujul de buze era extrem de apreciat și, dacă înainte femeile ușoare obișnuiau să-l poarte, de data aceasta, doamnele de societate îl considerau a fi "un contur al frumuseții feminine".

Pe la jumătatea lui 1800 lucrurile se schimbă din nou. Pasta din praf pigmentat, înmuiată cu grăsime sau unt, ceea ce astăzi numim ruj, a fost interzisă, după ce s-a considerat a fi mult prea indecentă. Rujul devine din nou apanajul prostituatelor şi al actorilor. Ceea ce nu-i împiedică pe cei care nu fac parte din aceste două categorii, ci intră în cea a celor foarte bogaţi, să meargă la cumpărături la Paris unde, deja din 1828, Guerlain produce pomezi pentru buze.

Primul ruj de succes, fabricat din pulpă de grepfrut, unt şi ceară, apare în 1880.

De aici, începe o nouă industrie, cea a cosmeticelor, a produselor menite să dea o mână de ajutor frumuseții date de natură celui mai gingaș specimen uman: femeia.

Forma, un "șablon" al buzelor

Dacă vorbim de rujul solid, atunci indiferent de culoare, de brandul ales sau de ambalaj, forma oblică este aceeași.

Motivul? Tăietura rujului s-ar plia perfect pe buze, fiind un fel de "șablon" care permite aplicarea ușoară. În plus, buze superioară poate fi perfect conturată doar prin câteva mișcări ale tăieturii rujului.

Recomandari