Inteligența artificială a dezvăluit regulile unui joc de masă din perioada romană. Oamenii nu mai știau să-l joace de 1.500 de ani

Urmărește A1 pe Discover

Un program AI a reușit să descopere regulile pierdute ale unui joc de societate roman, la mai bine de 1.500 de ani de când oamenii l-au jucat.

Descoperirea a fost posibilă cu ajutorul analizei zgârieturilor de pe o placă de calcar, scrie IFL Science.

Cu aceste date și prin intermediul AI, experții au putut să descopere mișcările strategice pe care le foloseau jucătorii din imperiul roman.

Placa de calcar, cunoscută drept Obiectul 04433, a fost descoperită în situl Heerlen, din Olanda, și provine din perioada unei colonii romane din zonă, cunoscută drept Coriovallum.

Inteligența artificială a dezvăluit regulile unui joc de societate din perioada romană

Fondată în timpul domniei împăratului Augustus (27 î.Hr.–14 d.Hr.) și ocupată până la căderea Imperiului Roman de Apus în anul 476 d.Hr., istoria așezării sugerează că obiectul are cel puțin 1.550 de ani.

Scopul plăcii a fost dezbătut timp de mulți ani după descoperirea sa. Unii au crezut că era folosită drept un element arhitectural decorativ, poate un fragment de clădire sau o piatră de pavaj. Totuși, cercetări noi oferă dovezi convingătoare că placa era, de fapt, un joc elaborat.

„Am identificat obiectul ca fiind un joc datorită modelului geometric de pe fața superioară și pentru că există dovezi că a fost modelat intenționat,” a declarat dr. Walter Crist, autorul principal al cercetării, de la Universitatea din Leiden.

„O altă dovadă că era un joc e reprezentată de deteriorările vizibile de pe suprafață, care sunt compatibile cu abraziunea produsă de piesele de joc din epoca romană care alunecau pe suprafață,” a continuat Crist.

Deși jocurile de masă au existat în aproape fiecare cultură încă din Epoca Bronzului, ele rareori supraviețuiesc în registrul arheologic. Multe erau jucate cu materiale perisabile, precum bețe și pietre, sau erau desenate direct în pământ și nisip, ceea ce înseamnă că există foarte puține dovezi fizice pe care să ne bazăm.

Citește și: Animalul fioros pe care l-au înfruntat gladiatorii. Experții au descoperit dovezile luptelor abia acum

Cum Obiectul 04433 nu se potrivește cu niciun joc cunoscut, cercetătorii au apelat la un sistem de inteligență artificială numit Ludii, care a simulat mii de seturi posibile de reguli pentru a vedea care dintre ele ar produce urmele specifice de zgârieturi găsite pe piatră.

De exemplu, șanțurile adânci sugerează mutări comune, fundamentale, în timp ce liniile fine indică manevre valide, dar mai rare.

„Deteriorarea era distribuită neuniform de-a lungul liniilor tablei de joc,” explică Crist. „Am vrut să vedem dacă putem folosi jocul simulat cu ajutorul AI ca instrument pentru a descoperi reguli care să reproducă acest tipar disproporționat de uzură a suprafeței, cu reguli similare celor documentate pentru alte jocuri mici din Europa. Ceea ce confirmă, astfel, că obiectul a fost, cel mai probabil, o tablă de joc.”

Cum ar fi funcționat jocul din perioada romană

Acest lucru a arătat că bucata de piatră era cel mai probabil folosită pentru a juca un joc de blocare. În joc, jucătorii încearcă să blocheze mișcările adversarului până când acesta e împins într-un colț fără nicio posibilitate de mutare.

Ciudat e însă faptul că acest tip de joc e extrem de rar în Europa și e documentat doar din Evul Mediu încoace. Ceea ce sugerează că Obiectul 04433 ar putea fi un caz excepțional.

Citește și: Descoperirea de la Pompeii care confirmă secretul succesului Imperiului Roman. Ce au găsit experții

E prima dată când inteligența artificială e folosită pentru a reconstitui mișcările jucate pe o piesă antică de piatră. Dar cercetătorii cred că metodele lor pot fi folosite în numeroase alte domenii.

„E pentru prima dată când jocul simulat cu ajutorul AI este folosit împreună cu metode arheologice pentru a identifica un joc de masă,” susține Crist. „Această cercetare oferă arheologilor instrumente pentru a putea identifica jocuri din culturi antice care sunt neobișnuite sau rar practicate, deoarece metodele actuale de identificare se bazează pe corelarea modelelor geometrice ale suprafeței de joc cu jocuri cunoscute astăzi din surse scrise sau din reprezentări artistice.”