Hantavirusul există și în România. Ce spun autoritățile după apariția focarului de pe un vas de croazieră
Mesajul Institutului Național de Sănătate Publică despre infecția cu hantavirus
Hantavirusul există și în România, însă autoritățile susțin că, în prezent, nu există motive de panică pentru populație. Subiectul a ajuns din nou în atenția publică după ce trei pasageri ai unui vas de croazieră și-au pierdut viața în urma infectării cu acest virus.
Autoritățile din Argentina încearcă acum să stabilească modul în care a apărut focarul de hantavirus de pe vasul MV Hondius. Oficialii au precizat că, momentan, nu poate fi confirmat locul exact în care s-a produs contaminarea.
Dintre cele trei persoane decedate, două erau un cuplu de turiști olandezi. Aceștia călătoriseră timp de patru luni prin Argentina, Chile și Uruguay înainte de a se îmbarca pe vasul de croazieră, la începutul lunii aprilie.
Directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că turiștii participau la excursii pentru observarea păsărilor în zone unde trăiește specia de șobolan considerată purtătoare a virusului Andes.
Hantavirusul se transmite cel mai frecvent prin intermediul rozătoarelor infectate. Oamenii pot contracta virusul după ce inhalează particule virale provenite din urina, saliva sau excrementele acestora.
Ce au declarat autoritățile din România
După apariția informațiilor în spațiul public, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis un comunicat oficial pentru a explica nivelul de risc și măsurile de prevenție.
„Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la cazurile de infecție cu hantavirus raportate la bordul unei nave de croazieră care navighează în Oceanul Atlantic, Institutul Național de Sănătate Publică face următoarele precizări privind această afecțiune și riscurile asociate pentru sănătatea publică.
Infecția cu hantavirus este o zoonoză transmisă în principal prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor proveniți din excrementele uscate, prin contact conjunctival, leziuni ale pielii sau mușcături de rozătoare”, au transmis reprezentanții INSP.
Autoritățile subliniază că riscul pentru populația generală din Europa este considerat foarte scăzut.
„În prezent, riscul pentru populația generală din Europa din cauza acestui focar este considerat foarte scăzut, având în vedere că la bord se implementează măsuri adecvate de prevenire și control al infecțiilor și că hantavirusurile nu se transmit de la om la om”, au mai precizat oficialii.
În România, supravegherea infecției cu hantavirus este realizată prin sistemul național coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.
Citește și: Hantavirusul este existent și în România. Care sunt simptomele și riscurile acestei afecțiuni
Potrivit datelor oficiale, în perioada 2023–2026 au fost raportate 15 cazuri de infecție cu hantavirus în România: patru cazuri în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un singur caz în 2026, până în prezent.
Manifestările bolii pot include febră acută, afectare renală și simptome hemoragice.
„Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator”, au explicat reprezentanții instituției.
Medicii recomandă evitarea contactului cu rozătoarele și menținerea igienei în spațiile unde acestea pot apărea.
„Eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele este cea mai bună modalitate de a preveni infecția”, a transmis Institutul Național de Sănătate Publică.
Prima eclipsă solară vizibilă în Europa după 27 de ani. Când și unde o poți admira...