Pe 21 mai, creştinii sărbătoresc Sfinţii Constantin şi Elena, "cei mai întocmai cu Apostolii". Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Sărbătoarea este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci. Conform crestinortodox.ro, Sfântului Constantin i-a fost arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă, în pragul înfruntării cu păgânul Maxentiu. Mama Sfintei Elena a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.
În calendarul popular, această sărbătoare este una a păsărilor de pădure. Tradiţia spune că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare. În ceea ce priveşte tradiţiile şi cultura omenească, există o serie de obiceiuri şi superstiţii care fac referire la vara ce urmează.
Mulţi agricultori nu lucrează pentru a evita pagubele pe care păsările cerului le aduc holdelor. În unele regiuni ale ţării, 21 mai este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei întrucât în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca.
În ziua de Sfinţii Constantin şi Elena păstorii îşi alec baciul acolo unde vor amplasa stânele şi decid cine le va păzi pe timpul păşunatului. Femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă locul pentru a alunga duhurile rele şi pentru a se apăra de forţe malefice. Ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui şi prin acest foc trec oile pentru a fi ferite de rele în timpul petrecut la stână.
De asemenea, nu este bine să speli, să coşi sau să munceşti. Toate aceste activităţi se consideră fără spor atunci când sunt făcute în zi de sărbătoare.
