- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
23 august rămâne cea mai controversată zi din Istoria României moderne, cu implicații decisive în ce privește viitorul țării de după cel de-al Doilea Război Mondial.
La 23 august 2019, în Anul Centenarului, se împlinesc împlinesc 75 de ani de când România a întors armele împotriva Germaniei naziste, eveniment care a schimbat cu totul evoluția ulterioară a statului.
Așadar, 23 august 1944 este, cu precădere, unul dintre cele mai importante momente istorice, alături de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și prăbușirea regimului comunist, din Decembrie 1989.
Fără doar și poate, cel care a jucat rolul primordial în ziua de 23 august 1944 a fost Regele Mihai, care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu și aa decis alăturarea Coaliţiei Naţiunilor Unite. Astfel că, timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.
Însă, pe cât de important a fost a fost momentul de la 23 august, pe atât de controvesat și de contestat, iscând polemici de-a lungul anilor. În timp ce susţinătorii regelui Mihai îi atribuie acestuia rolul decisiv, mulţi republicani au considerat gestul un act de trădare.
Dincolo de implicaţiile politice ale evenimentelor de la 23 august, armata română a jucat, de asemenea un rol determinant, spun unii istorici, în desfăşurarea celui de-al Doilea Război Mondial.
La 23 august 1944 a fost înscăunat un nou cabinet, format de noua coaliţie, Blocul Naţional Democrat, din care făceau parte atât partidele istorice, cât şi comuniştii. "Astăzi dictatura a fost înlăturată. Poporul reintră în drepturile lui. Regimul politic pe care îl vom înfăptui va fi un unul democratic", anunţa declaraţia de constituire a Blocului Naţional Democrat.
Din nefericire, lucrurile nu au stat tocmai aşa. România a intrat în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice şi au urmat peste 40 de ani de comunism.
După război, 23 august a devenit ziua naţională a României şi era sărbătorită cu mare fast, în fiecare an, de regimul comunist. Paradele militare erau nelipsite, la fel şi spectacolele omagiale cu pionieri şi muncitori.
Despre ziua de 23 august, Regele Mihai a vorbit în vara anului 2004, la invitația fostului președinte al României, Ion Iliescu, în cadrul unei recepții la Palatul Cotroceni, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la memorabilele evenimente din această zi. Redăm pasaje din amplul său discurs susținut în palatul copilăriei sale, potrivit historia.ro.
”Domnule Președinte, Excelențele Voastre, Doamnelor și Domnilor,
Ca unul care am fost hărăzit de Soartă să conduc Națiunea română și Armata ei în timpul acela cumplit al anilor ‘40, am înțeles de mult că orice mișcare aș fi făcut, orice decizie aș fi luat, ea va fi interpretată și reinterpretată.
S-a spus, în special de către oameni care nu au cunoscut niciodată personal pe nici unul din actorii acestei drame și care nu au citit nici unul din documente, că decizia mea de la 23 August nu a fost necesară. Mareșalul Antonescu era, se spune, pe punctul de a stabiliza frontul din Moldova și, în orice caz, negocia deja, cu Uniunea Sovietică, ieșirea României din război. Complet fals. Am decis să acționez numai când a devenit clar că încercările noastre de a negocia cu aliații nu dădeau rezultate. Ideea că, în vara lui 1944, aliații ar fi fost pregătiți să accepte o pace negociată cu Antonescu sau că Antonescu ar fi fost capabil să oprească Armata Roșie la frontierele noastre, pentru totdeauna, sunt inepții pe care numai oamenii care ignoră înadins realitatea acelei perioade le pot susține.
Am fost, de asemenea, acuzat că am greșit crezând că acțiunea mea de la 23 August ar fi putut garanta României statutul de țară victorioasă la sfârșitul războiului sau că ar fi putut salva România de ocupația sovietică. Desigur nu știam, la acea dată, că toate democrațiile, la care românii se uitau ca la un model, deciseseră deja să ne lase pe mâna sovieticilor. Acele documente rușinoase, completate cu ridicolele lor “procentaje de influență”, au apărut la lumină mult mai târziu. Dar știam că, dacă războiul continuă în felul în care vroia Antonescu, România ar fi fost monstruos distrusă. (...)
La acel moment am încercat să salvez cât mai multe vieți posibil. Desigur, sovieticii nu și-au ținut promisiunile. Și aliații nu ne-au tratat ca pe niște egali, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, așa cum ni s-a dat de înțeles. Dar nu s-ar fi putut obține ceva mai bun dacă războiul continua și dacă și mai mulți români mureau în bătăliile inutile din 1944.
(...) Încurajez pe toți românii să se uite la actul de la 23 August 1944, nu ca la un eveniment de care a profitat o persoană sau un partid, nici ca la un act care ne-a adus prejudicii, ci ca la un episod fundamental din renașterea noastră morală, începutul unui lung drum către respect de sine și democrație, momentul în care România a dovedit că este parte din adevărata Europă. Idealurile în care am crezut atunci, principiile care m-au condus toată viața, încep să se realizeze astăzi. Sunt mândru de decizia mea și sunt sigur că istoria va dovedi că ceea ce eu și generația mea am făcut, acum șaizeci de ani, a fost drept”.
Fără a mai fi sărbătorita drept Ziua Națională a României, 23 august 1944 rămâne o dată importantă pentru toți românii. Cât despre controverse... un citat spune: „E mai important să faci istorie, decât să o scrii”. ...
Părerile despre evenimentele istorice vor fi mereu împărțite și... asta face parte din frumusețea celor care trăiesc prezentul. Și viitorul.
Citește și:
Vladimir Putin ameninţă, din nou, România. Baza militară de la Deveselu, în vizorul liderului rus... 23 august pe vremea lui Ceaușescu: Cum s-a desfășurat ultima paradă dinaintea execuției...
