Pana atunci insa, din partea rectorului UBB, Andrei Marga, au fost lansate atacuri dure la adresa lui Boc, acuzat ca ar fi facut Facultatea de Drept la fara frecventa. "Emil Boc nu a fost si nu este profesor de Drept Constitutional. Aceasta disciplina este predata de juristi calificati, la Facultatea de Drept. Emil Boc nu a fost angajat vreodata la Facultatea de Drept ca titular, pentru ca nici nu are lucrarile corespunzatoare. El preda in calitate de lector, mai de curand de conferentiar, notiuni de Drept Constitutional la Facultatea de Stiinte Politice, o facultate care nu este specializata in Drept Constitutional.
Se stie prea bine, specializarea principala a lui Boc este in filosofie si istorie. Probabil ca a facut Drept la fara frecventa, ca multa lume dupa 1990", declara saptamana trecuta profesorul universitar, fost ministru al Invatamantului, Andrei Marga, pentru presa din Cluj. "In cazul domnului Boc, e clar ca a adoptat legi care nu sunt elaborate profesional si a cerut tot felul de nazbatii in materie de asumare de raspundere. E clar ca in ceea ce priveste cultura juridica, e in suferinta la el", a completat apoi la un post tv rectorul UBB. Declaratiile lui Andrei Marga au fost facute in contextul declararii ca neconstitutionale a asumarii raspunderii pe Legea educatiei.
De altfel, Legea educatiei, pe care Guvernul a fortat pentru a doua oara asumarea raspunderii, impiedicand astfel o dezbatere parlamentara consistenta intr-un domeniu esential pentru evolutia invatamantului romanesc, este doar cea mai recenta situatie in care deciziile Guvernului Boc sunt date peste cap de judecatorii Curtii Constitutionale.
Totodata, Legea educatiei este si cea mai ghinionista, ea fiind de doua ori obiectul unei decizii de neconstitutionalitate, chiar daca a doua oara a fost vorba despre procedura de adoptare, si nu despre continutul legii. Astfel, dupa ce in 15 septembrie 2009 Guvernul si-a asumat raspunderea pe un pachet de legi care includea Legea educatiei, judecatorii CCR au decis apoi, la sesizarea PNL, ca, din cele trei, Legea educatiei incalca principiile constitutionale. Fortat de decizia CCR, Guvernul a mai modificat pe ici, pe colo proiectul de lege si l-a trimis Parlamentului catre dezbatere.
Numai ca luna aceasta, prea grabit pentru a mai astepta finalizarea dezbaterilor parlamentare, dar si presat de partenerii de coalitie, UDMR, profund interesati de adoptarea fara discutii a prevederilor proinvatamant integral in limba maghiara, Executivul Boc a fortat o noua asumare, respinsa ca neconstitutionala saptamana trecuta de CCR.
Anterior Legii educatiei, ordonanta de urgenta prin care se stabilea limitarea despagubirilor pentru detinutii politici a primit un raspuns negativ de la CCR. In octombrie, Curtea Constitutionala decidea ca prevederi ale OUG 62/2010, prin care se limitau despagubirile pentru fostii detinuti politici la maximum 10.000 de euro, sunt neconstitutionale.
In iunie, Guvernul Boc a marcat o noua asumare, urmata de o noua decizie de neconstitutionalitate.
In cauza a fost de data aceasta "pachetul saraciei" - legile prin care se reduceau cu 25% salariile bugetarilor si cu 15% pensiile. Prin decizia de neconstitutionalitate a CCR au fost salvate doar pensiile, judecatorii decizand ca articolul care prevede reducerea tuturor pensiilor cu 15% este neconstitutional, si la fel si articolul care prevede recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor.
Inceputul de an a fost marcat de o alta anulare a deciziei Guvernului de Curtea Constitutionala. Ordonanta de urgenta care interzicea cumulul pensie-salariu a fost declarata neconstitutionala, judecatorii constitutionali stabilind ca aceasta ordonanta afecteaza drepturile fundamentale prevazute de Constitutie privind dreptul la munca si dreptul la pensie. Aceeasi soarta, a anularii pe motiv de neconstitutionalitate, a avut-o la sfarsitul lui 2008 si ordonanta care amana pana in aprilie 2009 aplicarea legii de majorare a salariilor profesorilor cu 50%.
citeste articolul complet in Jurnalul.ro
