O analiză a Hotnews arată că CFR-ul ne ajută să ne întoarcem în timp. Plecând de la #10YearsChallenge, comparațiile ne arată că circulăm mult mai prost, facem mult mai mult, întârzierile sunt imense, trenurile mai mici iar vagoanele mai puține. Spre exemplu, acum 10 ani, Brașov-Teiuș era străbătută în 3 ore și 24 de minute, pentru 229 km. Azi, același drum e ”stins” în 4 ore și 23 de minute, dar există și un ”Regio” care adună șase ore...
Cu 10 ani în urmă (dacă e să ne ținem de #10YearsChallenge), trenurile românești erau mai rapide și ”conțineau” mai multe vagoane. Existau garnituri internaționale ce tranzitau scumpa noastră patrie, iar numărul de călători era aproape dublu.
În 2009 abia începeau lucrările pe București - Constanța și trenurile făceau 4 ore și jumătate, de două ori mai mult decât acum. Abia în 2014 au fost gata lucrările. În 2009 se termina și reabilitarea tronsonului Câmpina - Predeal și atunci cele mai rapide trenuri făceau o oră si 15 minute, față de 50 de minute în prezent. Acum un deceniu unele trenuri personale făceau chiar și 115 minute între Predeal și Câmpina, acum cele mai multe fac sub 70 de minute. Sunt cam singurele comparații ”pozitive” pentru 2009. Lucrările la Coridorul IV din Ardeal au început în 2012 și nu s-au terminat încă, iar pe unele porțiuni (Brașov - Sighișoara) restricțiile vor dura ani buni.
Un exemplu este traseul Brașov - Teiuș. Acum 10 ani cel mai rapid tren făcea 3 ore și 24 de minute pe cei 229 km. Acum, după primele îmbunătățiri durata este, în cel mai bun caz, de 4 ore și 23 de minute, dar există și un Regio care face șase ore!
În 2008 (încă) existau trenuri InterCity și viteza lor medie comercială era de 66 km/h. În 2013, când trenurile IC au fost scoase, viteza lor scăzuse la 63 km/h, iar actualele InterRegio aveau în 2018 o viteză medie comercială de 55 km/h. Trenurile Regio au o viteză medie de sub 40 km/h.
Acum 10 ani, CFR folosea zilnic aproximativ 1,500 de vagoane și vinerea către Sighet sau Oradea plecau trenuri cu 16-18 vagoane, în timp ce azi sunt extrem de rare garniturile cu peste 10 vagoane. Majoritatea are 3-5 vagoane și, în mod excepțional ajunge la 13-14 vagoane între Brașov și București, dar lucrul acesta doar în week-end.
S-au dezvoltat mult operatorii privați, cei mai mari fiind Regio Călători și Transferoviar. Acum 10 ani Transferoviar nu își începuse activitatea, pe piață fiind doar Regiotrans. Anul acesta, Astra Transcarpatic a adus două trenuri din Danemarca, iar Regio Călători a adus trenuri franțuzești. Transferoviar comunică cel mai mult online dintre companiile private, anunțând prompt întârzierile, iar Softrans este cunoscută pentru trenurile electrice fabricate la Craiova.
Acum un deceniu existau vagoane directe către Belgrad sau Cracovia și țara noastră era străbătută de unul dintre trenurile cu cel mai lung traseu european: Saratov (în regiunea Volgăi, Rusia) - Chișinău - Iași - București - Ruse - Varna).
Spre deosebire de noi, vecinii au găsit soluții: Ucraina (națiune ce a trecut prin probleme grave) a lansat câteva trenuri electrice, între marile orașe, ce circulă cu viteze medii de 100 km/h, în timp ce Polonia a investit miliarde de euro și a pregătit infrastructura penteru garniturile ”Pendolino”, ce vor rula cu 200 km/h.
