Urmărește A1 pe DiscoverCrăciunul a început să fie celebrat pe 25 decembrie în secolul al IV-lea în Vest și începând cu cel de-al V secol în Est. La început, Nașterea Mântuitorului era celebrată pe 6 ianuarie, când acum este sărbătorită Boboteaza.
De ce a fost aleasă ziua de 25 decembrie pentru sărbătoarea Crăciun
Se spune că primii creștini au ales 25 decembrie sau 6 ianuarie ca fiind momentul nașterii Fiului lui Dumnezeu pentru că la aceste date, se sărbătoreau diverse date de naștere ale zeilor păgâni în lumea romană, germanică și orientală.
Citește și: Cele mai frumoase piese de Crăciun
Însă există și o teorie care explică alegerea datei de 25 decembrie pentru celebrarea Crăciunului. Aceasta se referă la creștinarea festivalului păgân de la Roma Dies Natalis Solis Invicti care înseamnă "ziua de naștere a Soarelui Necucerit" și e un eveniment inaugurat de împăratul roman Aurelian (270-275). În cadrul lui era celebrat zeul soare și sărbătorit solstițiul de iarnă de la 25 decembrie.
Citește și: Care este programul Metrorex de Sărbători 2021. Cum se va circula de Crăciun și de Revelion
De ce sărbătoarea Nașterii Domnului a primit numele ”Crăciun”
Se spune că Fecioara Maria, când trebuia să nască pe fiul lui Dumnezeu, a umblat din casă în casă și i-a rugat pe oameni să-i ofere adăpost pentru a naște.
La un moment dat, Ea și Iosif au ajuns la casa unor bătrâni, Crăciun și Crăciunoaia, care refuză să îi primească pentru a nu le spurca locul prin nașterea unui prunc zămislit din greșeală.
Însă Fecioara Maria nu mai poate merge și intră în ieslea vitelor, unde încep durerile nașterii. Crăciunoaia a auzit-o și i s-a făcut milă de ea, așa că s-a dus și i-a fost moașă.
Când soțul ei, Crăciun, a aflat, s-a supărat și i-a tăiat babei mâinile. Dornică să o ajute pe Fecioara Maria, Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit, și l-a dus să scalde copilul.
Maria a rugat-o să încerce apa și când a băgat cioturile mâinilor, ele au crescut la loc, mai frumoase decât erau înainte. În altă variantă a poveștii, Fecioara Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei și acestea cresc la loc.
Crăciun 2021: Ce tradiții, obiceiuri și superstiții există în Ajunul Crăciunului și cele trei zile sfinte
Crăciunul este una dintre cele mai frumoase sărbători. Aceasta este celebrată în diferite moduri în România datorită multitudinii de tradiții și superstiții existente.
În rândurile de mai jos veți regăsi mai multe obiceiuri frumoase de Crăciun 2021, care au rămas din strămoși.
Tradiții în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie 2021
Toate gospodinele obișnuiesc să curețe casa înainte de Ajunul Crăciunului pentru că pe 24 decembrie nu mai au voie să dea cu mătura. O veche tradiție spune că acest lucru alungă norocul din casă.
În unele zone din Oltenia, tot în Ajun, gospodarii se trezesc cu noaptea în cap pentru a aprinde focul în sobă și a rosti următoarele versuri:
"Bună dimineața lui Ajun!
C-a venit într-un ceas bun
Să ne-aducă: porcii grași și unturoși
Și oamenii sănătoși,
Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă.
La anul și la mulți ani!”.
Mai mult, în Ajunul Crăciunului nu se bea rachiu, se aduce vârs în casă și cei care vor să vadă cum stau cu sănătatea în 2022 trebuie să taie un măr. Dacă miezul acestuia este frumos, atunci problemele vor lipsi în următorul an.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun 2021 la sate
Înainte de Crăciun, preotul merge din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului. Tradiția, care este foarte veche, se mai ține doar la sate, acolo unde părintele îi colindă pe săteni cu o icoană ce înfățișează scena nașterii lui Iisus Hristos. De asemenea, el cântă troparul sărbătorii, iar credincioșii pot săruta icoana.
În alte zone, se împodobește casa, dar și pomul de Crăciun, cu crenguțe de brad. Obiceiul acesta nu este foarte vechi și este preluat de la țările germanice.
Se spune că forma triunghiulară a bradului duce cu gândul la Sfânta Treime și că decorațiunile de pe acesta semnifică bogăția și cunoașterea.
De aceea este important ca fiecare casă să aibă un pom de Crăciun. Pe lângă asta, în Ajun vine și Moș Crăciun care aduce cadouri celor care au fost cuminți.
O altă tradiție specială de Crăciun este cea de a merge cu colindul. Dacă în săptămâna de dinaintea sărbătorii, colindătorii ies pe străzi cu fel de fel de urări, în ziua de Crăciun se cântă ”Steaua”.
În majoritatea zonelor, doar copiii merg la colindat. Însă, în Maramureș se alătură și adulții. Gazdele îi primesc cu preparate tradiționale printe care: cozonaci, sărmale, colaci și vin.
Se spune că cei care nu le deschid colindătorilor vor avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia arătată în Ajun.
Citește și: Mesaje de Crăciun. Cele mai frumoase urări pentru cei dragi
Superstiții de Crăciun 2021: Ce nu e bine să faci pe 24 și 25 decembrie
Superstițiile nu aveau cum să lipsească în ziua de Crăciun. Dacă în Ajun nu este bine să mături gospodăria și să consumi rachiu, în unele zone din România nu se împrumută lucruri pe 24 decembrie 2021.
Din bătrâni se spune că cei care dau lucruri din casă oferă, împreună cu ele, și norocul. Pentru a-l păstra, oamenii obișnuiesc să pună nuci în apa cu care se spală.
Ba mai mult, lucrurile împrumutate de-a lungul anului trebuie strânse până pe 25 decembrie 2021.
În unele zone, colindătorii se costumează în făpturi îngrozitoare pentru a alunga spiritele rele. Cei care nu îi primesc vor avea un an sărăcăcios, spune tradiția.
(P) Istoria brand-ului Stada Boutique... Care este programul Metrorex de Sărbători 2021. Cum se va circula de Crăciun și de Revelion...
