Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Articolul continuă după reclamă
Patrimoniile nationale - pretuite sau nu la adevarata lor valoare?
„Nu a fost o alegere prea fericita pentru a se construi parcarea, iar in zona bisericii sigur nu se va construi nimic. Este un monument bine pastrat si important, la fel ca si cele din Centrul Vechi, de pe Lipscani", a declarat Gheorghe Manucu, seful Sectiei de Arheologie de la Muzeul Municipal Bucuresti.
Si Andrei Magureanu, cercetator la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan", a sustinut ca valoarea istorica a vechilor cetati ar trebui sa primeze. „Ca arheolog as prefera sa se tina cont de vestigii si sa fie cat mai bine puse in valoare, in special cele doua biserici", a spus acesta.
Comisiile de specialitate vor stabili daca zidurile bisericii, care se afla de altfel intr-o stare foarte buna, vor fi incorporate in lucrari sau vor fi excluse.
Cercetarea arheologica a sitului - o munca meticuloasa, executata foarte atent
Cine se hotaraste sa arunce o privire in groapa imensa vizavi de Universitate, va observa cercetatori si arheologi care analizeaza, cat e ziua de mare, mormintele si osemintele descoperite. Pensule, rigle, lopeti, nimic nu lipseste din echipamentul lor.
„La identificarea mormantului se inregistreaza intai adancimea la care e groapa, iar mai apoi se masoara scheletul si se inregistreaza ce oase lipsesc din acesta. Obiectele pe care le gasim asupra mortilor nu sunt multe. Sunt cazuri izolate de indivizi care au avut mai multe insemne legate de rangul si de ocupatia lor. Asta inseamna ca au fost militari, deoarece purtau vestoane si epoleti, facute din fir metalic", lamureste Despina Magureanu, cercetator la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan".
Pentru a diferentia ramasitele feminine de cele masculine, arheologii se folosesc de indiciile principale, adica bazinul si umerii. La femei, bazinul este mult aplatizat si umerii sunt mai ingusti, pe cand la barbati bazinul este ascutit, iar umerii sunt mai lati.
Pe langa morminte au mai fost descoperite si locuinte vechi, din secolul al XVII-lea, conducte de apa, vase de ceramica, de sticla si de portelan, inele si cruci. Printre obiectele gasite se numarau si monede, considerate in acea vreme ca fiind plata data luntrasului pentru trecerea in lumea cealalta.
Care va fi drumul oaselor?
Din documente se stia de existenta unor asemenea vestigii, dinainte ca lucrarile la parcare sa inceapa. Conform arheologilor, pana acum au fost descoperite 160 de morminte. Insa Gheorghe Manucu a afirmat ca la sfarsitul cercetarilor, in aprilie, numarul va trece probabil de 200.
„Dupa ce osemintele vor fi analizate, iar raporturile se vor finaliza, ramasitele vor fi inhumate intr-o groapa comuna, in afara parcarii", a afirmat domnul Manucu.
In momentul de fata, oasele descoperite pe locul manastirii se afla in incinta Institutului de Arheologie, unde sunt analizate, pentru ca mai apoi sa fie reinhumate cu ritualul crestin de rigoare.
Fundatiile celor doua biserici, precum si a celorlalte cladiri folosite pentru corpurile spatiilor scolare, biblioteca, muzeul si cimitirul reprezinta un reper in istoria Bucurestiului, fiind o parte importanta a patrimoniului national. Cei interesati de vestigii le pot vedea la Muzeul Municipal Bucuresti, unde se vor face expozitii cu descoperirile facute.
FOTO: Mihai Stetcu
