Au trecut doi ani de la tragedia din Munții Apuseni, în care studenta Aura Ion și pilotul Adrian Iovan și-au pierdut viața. Doi ani de revoltă, suferință și deloc resemnare, ci o determinarea de a face bine. Sora Aurei Ion, Mariana Ciucă, continuă din Marea Britanie visul surorii ei mai mici: de a schimba lumea. În bine.
Mariana reușește de peste granițe să aducă speranță în viața copiilor orfani, săraci, a bătrânilor bolnavi și abandonați. A înființat o fundație, „Aura Ion”, care e tot mai prezentă în viața celor care au nevoie de ajutor. Despre absența Aurei, acțiuni umanitare, dar și o promisiune îndeplinită - despre toate astea am vorbit cu Mariana într-un interviu. Nu am forțat nota, nu veți afla câte lacrimi s-au scurs și câte flori au dus la mormânt cei care au iubit-o pe frumoasa eroină. Pentru unii fiică, soră, iubită, colegă, pentru alții viitorul medic care și-a riscat viața pentru a-i salva pe ceilalți. Un risc prea mare, din păcate.
„Nu mă simt foarte ok să abordez întrebări personale, este o perioadă dificilă”, a recunoscut tânăra. Și am înțeles-o.
Aura Ion în etape diferite: copilărie și studenție
1. Crezi că nenorocirea de acum doi ani a schimbat ceva în România? Ce anume?
Privind la evenimentele care s-au petrecut după Apuseni: cazul Siutghiol, Colectiv, cazul poliţistului Bogdan Gigina, am fi tentaţi să spunem că nu s-a schimbat nimic. În ceea ce ne priveşte, lucrând împreună cu avocaţii mei, ştiu că s-au schimbat, s-au completat o serie de reglementări din domeniul siguranţei în aviaţie (există acum un Program naţional în materie).
Însă, ceea ce cred cu tărie este că nu legislaţia ne lipseşte, ci modalitatea în care legile sunt elaborate, precum şi aplicarea acestora.
Avocata mea îmi spunea într-o discuţie, evocând memoria unor distinşi profesori de drept, că la aceia cărora le revin anumite funcţii în stat, responsabilitatea trebuie să primeze în faţa răspunderii, să aibă întâietate asumarea conştiinţei respectării legii, şi nu frica de răspundere. Şi, încă ceva, trebuie să înlocuim domnia oamenilor cu domnia legii.
2. Cum au fost 731 de zile fără Aura?
Toată această perioadă ne-a oferit şansa să înţelegem şi să apreciem mai mult viaţa şi oamenii. Am încercat să ne canalizam revolta şi durerea către obiective constructive.
Lipsa ei îşi face simţită prezenţa la orice moment emoţionant, când ne-am fi dorit să fie alături de noi. Spre exemplu, anul trecut ar fi terminat facultatea, ar fi devenit medic rezident.
Aşteptam cu emoţie momentul festivităţii de absolvire. Pentru că i-am promis ca voi fi acolo, chiar dacă locuiesc în UK, am ales să merg, să fiu alături de colegii ei … Oarecum, alături de ea, aşa cum i-am promis!
Un moment pe care viaţa ţi-l oferă şi pe care refuzi să îl accepţi, pentru ceea ce este, speri cu încăpăţânare că, dincolo de realitatea tragică a morţii ei, ea trăieşte. Trăieşte prin faptele bune pe care le facem în numele ei.
3. Ați păstrat legătura cu moții din Apuseni, oamenii care au încercat să o salveze pe sora ta?
Le suntem recunoscători, dar nu am pastrat, este o perioadă foarte complicată și avem o anchetă în curs.
4. Câți oameni au fost ajutați de Fundația Aura Ion? Copiii care au primit daruri de la Moșul în numele Aurei știu cine e eroina lor?
Asociaţia Aura Ion a fost fondată în memoria Aurei Ion, iar mesajul principal pe care îl transmite este exprimat de acest citat pe care Aura îl folosea cu regularitate şi care însumează ambițiile și la aspiraţiile noastre:
“Orice ai face va fi nesemnificativ, dar este foarte important să faci acel lucru!”
Atât Asociaţia “Aura Ion” din Romania, cât şi Fundaţia „Aura Ion” din UK unesc oamenii din toate categoriile sociale şi îi inspiră să se dezvolte ca indivizi şi lideri în serviciul umanităţii. Sădim speranţa în inimile celor care au cea mai mare nevoie de ea, având o viziune clară despre adevărul ce ne înconjoară şi oferim ajutor prin programele noastre de voluntariat! În ultimele 10 luni, Fundaţia „Aura Ion” a ajutat mai mult de 600 de persoane.
.jpg)
Copiii din centrele de plasament și din familii dezorganizate. Serbare organizată de către fundație
5. Ai vreo întâmplare memorabilă/ emoționantă de la „fundație”?
Fiecare proiect pe care îl realizăm aduce o mare bucurie în sufletele noastre, ştiind că facem acest lucru în numele Aurei, ducând mai departe iubirea ei faţă de oameni şi faţă de viaţă.
Viaţa te încearcă deseori, ea îţi poate oferi experienţe dure, dar când găseşti puţină bunătate sau când dai o mână de ajutor cuiva, acest fapt poate fi o mare alinare.
Noi existăm pentru a aduce o schimbare pozitivă în lumea noastră. Ne îmbrăţişăm rolul nostru de a ajuta la prevenirea şi alinarea suferinţei şi de a îmbunătăţii calitatea vieţii celor care au nevoie de noi. Prin fiecare acţiune încercăm să fim oameni, alături de oameni!
Bătrân din azil ajutat de Fundația Aura Ion
6. Te simți mândră de sora ta? Până la urmă și-a pierdut viața încercând să-i salveze pe alții.
Cred că exemplul faptelor ei, care nu este altceva decât frumuseţea sufletului Aurei, este ceea ce contează. Da, sunt mândră de sora mea!
7. Tragediile recente din România au redirecționat atenția opiniei publice. Lumea a uitat prea ușor ce s-a întâmplat în 2014, în Apuseni?
Părerea mea este că lumea nu a uitat. Dimpotrivă există o atenţie sporită asupra evenimentului şi asupra cursului anchetei. Sunt oameni care îmi scriu, primesc mesaje de încurajare şi de laudă pentru implicarea noastră în anchetă.
Lumea nu a uitat, problema este că au uitat cei care aveau competenţe, cei care aveau responsabilităţi.
8. Ne poți relata o amintire dragă cu sora ta? Poate încercând să facă un bine cuiva în copilărie/ adolescență.
Mai degrabă aş relata câteva citate de care era legată.
„Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.”
„Ei nu ne pot lua demnitatea noastră dacă nu le-o dăm noi.”
„Adevărata moralitate nu constă în a urma cărarea bătătorită, ci în a descoperi adevărata cale pentru noi înşine şi a o urma fără teamă.”
Mahatma Gandhi
Pe 23 ianuarie am ales să mergem în Apuseni, la locul accidentului, şi să aprindem o candelă în memoria Aurei. Sperăm să aducem puţină căldură şi lumină acelui loc… rece şi dezolant.
