La capitolul IV din nota de fundamentare, numit „Prognoze de evoluţie”, sunt precizate următoarele: „Luând în considerare diferite cifre medii constante de cazuri confirmate pentru următoarea perioadă şi ţinând cont de absenţa legislaţiei în domeniu pentru aplicarea măsurilor specifice de limitare a răspândirii infecţiei poate fi influenţa viteza de evoluţie, în special în contextul estival în care se creează aglomeraţii în zone turistice răspândite pe tot teritoriul naţional ne putem aştepta la o dublare a numărului de cazuri noi la 12-14 zile”.
România va avea peste 1.200 de cazuri pe zi în luna august
Astfel, estimările Executivului sunt: „Începând de la jumătatea lunii iunie, evoluţia cazurilor noi confirmate a urmat o rata de reproducere supraunitara. Menţinerea acestui trend de evoluţie a situaţiei ar putea să ducă la atingerea unui număr zilnic de cazuri între 1.200-1.600 la jumătatea lunii august”.
Potrivit analizelor făcute, „progresele înregistrate în controlul efectelor pandemiei, în perioada anterioară, se deteriorează constant existând riscul dispariţiei efectelor benefice”, potrivit sursei citate.
Motivele pentru care a crescut numărul de cazuri
Executivul precizează că „numărul zilnic de cazuri noi confirmate este ridicat, cu o tendinţă constant crescătoare, faţă de perioada stării de urgenţă şi a primelor 2 săptămâni ale stării de alertă cu următoarele consecinţe:
- Impact nefavorabil asupra stării de sănătate a populaţiei.
- Afectarea capacităţii de funcţionare a sistemului sanitar.
- Limitarea circulaţiei cetăţenilor români în 20 de state ale Europei, cu interdicţie în 3 state (Lituania, Finlanda şi Malta)”.
Prin urmare, „este evident că evoluţia epidemiologică nu poate fi gestionată decât prin, prelungirea stării de alertă, care permite menţinerea activă a tuturor mecanismelor, funcţionarea continuă a componentelor operaţionale de natură să asigure un răspuns coordonat, flexibil şi rapid, precum şi impunerea, la nevoie, a unor măsuri compensatorii proporţionale cu măsurile de relaxare graduală, reprezintă o necesitate justă şi echilibrată raportată la starea actuală, respectiv la evoluţiile prognozate”, mai arată Guvernul.