În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit. Numeroase sunt bisericile şi mănăstirile cu hramul Sfinţilor Arhangheli, numeroşi sunt şi credincioşii români care le poartă numele
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt sărbătoriţi pe 8 noiembrie de credincioşii ortodocşi şi, odată cu ei, toţi îngerii, consideraţi în tradiţia populară păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, numele sărbătorii fiind Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. În popor li se mai spune Sfinții Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul.
Sfântul Arhanghel Mihail al cărui nume înseamnă în limba ebraică ,,Cine este ca Dumnezeu?’’ este cel care s-a luptat cu îngerii răi. La început toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adică cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni.
În popor se spune, că Sfântul Mihail nu pregetă să se războiască cu diavolii şi să-i înfrângă ori de câte ori aceştia încearcă să fure Luna sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. Lupta Arhanghelului cu forţele întunecate este hărăzită a dura până la sfârşitul lumii, când va suna din trâmbiţă pentru a scoate morţii din morminte şi va duce bătălia decisivă cu diavolul.
Sfântul Arhanghel Gavriil al cărui nume înseamnă în limba ebraică, ,,bărbat – Dumnezeu’’, nume ce conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat şi îşi va asuma firea omenească ,,a binevestit Naşterea Domnului şi a Sfântului Ioan Botezătorul, a tâlcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit naşterea Fecioarei Maria şi a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. Se presupune că tot el a prăvălit piatra de la mormântul Mântuitorului vestind Învierea Domnului femeilor mironosiţe.’’ (Diac. George Aniculoaie)
Sfântul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.
Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului.
Sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil este prilej de aniversare pentru 1,3 milioane de români. Dincolo de un pahar de vin servit la masă cu cei dragi, sărbătoarea are semnificaţii profund religioase la care se adăugă, desigur, credinţele populare.
În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că ,,ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se Lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora’’. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
De aceea, multe familii creştine îi aleg ca patroni şi ocrotitori spirituali ai casei şi ai gospodăriei, iar icoana Sfinţilor Arhangheli este întâlnită în casele multor români. De asemenea, generaţii la rândul se roagă îngerului păzitor, pe care-l primeşte fiecare din noi la Botez, pentru spor şi sănătate. Sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil adună în fiecare an mulţime de pelerini la hramurile mănăstirilor şi bisericilor cu acest nume şi deschide an de an târguri tradiţionale peste tot în ţară, cu programe artistice, dansuri populare şi bunătăţi autohtone.
Ziua de 8 noiembrie este totodată un hotar între toamnă şi iarnă. Oamenii din popor cred că Marmareau, soţia lui Scaraoţchi vrea cu orice preţ ca iarna să se abată imediat asupra oamenilor, însă Arhanghelul Mihail are rolul de opri venirea bruscă a anotimpului rece. În popor, ziua de 8 noiembrie mai poartă şi numele de “vara arhanghelilor”. Vremea în această zi este mai caldă decât ar trebui să fie în această perioadă a lunii. Pe lângă această zi caldă, tradiţia spune că între sfinţii Mihail şi Gavriil şi ziua de Crăciun trebuie să aibă loc şi “vara iernii”, adică vreo 3-4 zile călduţe şi binevoitoare.
De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, în satele de odinioară nu se lucra de loc, oamenilor le era frică de Sfinții Arhangheli, despre care se spune că iau sufletele celor care mor. Dacă vor muri, la momentul morții, se vor munci groaznic să le iasă sufletul din trup. În popor se spune că nimeni nu știe când va muri, secretul momentului morții este bine păstrat de Sfinții Arhangheli. Dacă oamenii ar ști acest lucru s-ar descuraja și nu ar mai munci, ceea ce nu ar fi bine, munca până în pragul morții fiind considerată sfântă. Arhanghelul Mihail, ducea sufletul răposatului în fața Scaunului Lui Dumnezeu, care cântărind păcatele și virtuțile din viață a celui decedat, hotăra unde să aștepte dreapta Judecată de Apoi. În Rai sau în iad.
În satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi, ofrandele date la pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”. În biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. Lumânările care se aprind la biserică în ziua de 8 noiembrie sunt considerate a fi adevărate talismane pentru cei care au trecut în lumea umbrelor şi a tăcerii. Aceste lumânări “ţin de lumină” în lumea de dincolo. Se aprind însă lumânări şi pentru cei vii, pentru sănătate, pentru a fi feriţi de rele şi năpaste.
În această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoţeşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale. În timpul Sfintei Liturghii, la ieşirea preotului cu sfintele daruri, mulţi credincioşi pun în calea preotului haine pentru a trece peste ele şi a obţine vindecare şi sfinţenie pentru cel care le va purta. Bisericile care au hramul Arhanghelilor dăruiesc credincioşilor cozonac şi un pahar cu vin sau organizează o agapă frăţească în curtea bisericii sau în interiorul acesteia.’’ (Ştefan Popa) În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă.
Tot în această zi, finii aduc daruri de colăcei naşilor, un obicei nu chiar întâmplător, întrucât, la cununie, cele două lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail şi Gavriil.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită ,,turta arieţilor’’(arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
