In Joia Mare
In Vinerea Patimilor, sau Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut, se duc flori la biserica pentru Hristos si se trece pe sub masa de 3 ori. Acest fapt semnifica poticnirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire.
In Sambata Mare, spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa. Astfel va fi lumina in viata si in suflet, iar traditionalele Sfinte Pasti - anafura sfintita si florile sfintite ( adica cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica) vor fi puse acasa, la icoane.
In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de copii, simbol al fertilitatii.
In aceasta saptamana, saptamana mare, traditia este ca toate gospodinele sa faca curatenie generala in casa, in curte si gradini, simbol al renasterii.
Cum se sarbatoreste Pastele prin tara
In Transilvania, a doua zi de Paste, tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii imbracati in haine traditionale. Acestea, la randul lor, ofera baietilor de baut si cateva mici daruri. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul, iar barbatii care uita de acest obicei, vor fi urmariti de ghinion. Mai demult, obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana.
In tara Motilor, in noaptea de Paste, toaca de la biserica este dusa in cimitir, unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. Daca nu reusesc sa o pastreze in siguranta si este furata, paznicii care au dat gres vor oferi, a doua zi, o masa bogata. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, ei vor fi gazdele ospatului.
In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate, si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
Tot in Banat, dar si in Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze in casa lumanarea aprinsa in noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc in viata personala si este bine vazut de cei din jur.
In regiunea Sibiului, exista obiceiul ca de Paste sa fie impodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemanator cu cel de Craciun. Doar ca, de data aceasta, in locul globurilor se agata oua vopsite, golite de continut. Pomul poate fi asezat intr-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei.
In Maramures, traditia spune ca in prima zi de Paste e bine ca prima persoana care iti intra in casa sa fie un barbat. Altfel, va fi discordie in casa in acel an. Dimineata devreme, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Invierea Domnului, iar gazda ii intampina cu oua incondeiate.
In nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri speciale cum ar fi „Babele" simbolul vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca, rahat si stafide, asemenea cozonacului, doar ca aceasta compozitie se toarna in forme speciale. „Babele" - sunt duse la slujba de Inviere, alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.
FOTO: Hepta; Panoramio.com
Nicolae Popa a ajuns in Romania... Accident grav la Eforie: un mort si un ranit...
