Sărbătoarea Boboteazei, serbată în 6 ianuarie, este ziua nașterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos. Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricții alimentare. „înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din dată de 6 ianuarie.
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli care aduc noroc. Fetele nemăritate dacă se roagă să își viseze alesul, îl vor afla în vis. Mai mult, în noaptea de Ajun, fetele de măritat își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț. Există credință potrivit căreia dacă în dimineață de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcați cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă și nu se da nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. Tradiția populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului și că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite.
O altă tradiție spune să nu arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul. Se mai crede că cei ce vor vedea un cal alb de Bobotează vor fi plini de noroc tot anul. Dacă o fată nemăritată vede un cal alb de Bobotează, sigur se va căsători în acel an.
