Cimitirul Eroilor din Valea Uzului a devenit cunoscut zilele trecute, după ce pe un site unguresc au apărut poze cu crucile și monumentele unor eroi români, profanate de trei cetățeni români, etnici maghiari, care au plicat saci de gunoi, legați cu scotch. Povestea este însă mai veche, în 1994 cotidianul ”Adevărul de Cluj” notând că ”peste 100 de cruci au fost smulse, arse și îngropate în cadrul unui ritual păgân!”
Iubite cititorule, înainte de a te inflama, de a crede că totul face parte dintr-un scenariu, că cineva dorește escaladarea conflictului româno-maghiar, că toată lumea vrea să ”lege” aceste evenimente de apropiatele alegeri, dă-ne, te rugăm, voie să-ți spunem că în Primul Război Mondial România a piedut 537.706 ostași. Fără jertfa acestora, nu am fi avut Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și nu ne-am fi constituit într-un stat modern. Așa că profanarea mormintelor lor, ca de altfel batjocorirea oricărui cruci sub care odihnește un suflet, nu poate fi trecută, în niciun fel, cu vederea, mai ales când se petrece în 2019. N-avem nevoie de clickuri - din sacrificiul unor țărani nevinovați nu faci vizualizări - însă evenimente de acest gen nu se petrec de ieri, de azi, ci de peste două decenii și jumătate.
Să încercăm să facem lumină, fără a fi acuzați de subiectivism.
În Primul Război Mondial, în zonă se dau lupte crîncene. Valea Uzului (denumire dată de la o populație de pecenegi sau cumani, ”uzii”), dispune, în 1916, doar de un cimitir, ”civil”, al localității, cunoscută, la acel moment, drept ”Uzvolgy”, după denumirea din maghiară. Pe 8 martie 1917, trupele generalului Josef Breit pornesc atacul asupra combatanților români și ruși. 45 de unguri pier, alți 215 sunt răniți. E momentul în care se decide ca o parte a țintirimului să fie transmormată în Cimitir Militar. Capela este ridicată de către ostaşii Regimentului 11 de Infanterie Pionieri din Muncaci (oraș aflat, astăzi, în Ucraina) care au participat în lupte, în memoria camarazilor căzuţi la datorie. Planurile au fost elaborate de caporalul de Infanterie Pionieri Janos Varga, el fiind și cel care a supravegheat şi procesul de construire. Finalmente, până în 1918, aici sunt îngropați 350 de eroi maghiari din Regimentele 9 și 10 Honvezi.
Situația monumentelor și gradul lor de degradare (unele ajungând și la 70 la sută). Multe dintre ele au fost refăcute prin grija părții române
În 1919, prin Decretul-Lege nr. 4106/12 septembrie, se decide apariția Societății ”Cultul Eroilor”, sub numele de Societatea ”Mormintelor Eroilor căzuți în Război”. Pentru că Cimitirul Militar din Valea Uzului pare părăsit, ”Cultul Eroilor” decide realizarea unor lucrări generale de delimitare, îngrijire și ameliorare: construcția unui gard de doi metri și a unei porți de acces, precum și crearea unor alei cu pietriș. De asemenea, ”Cultul Eroilor” se îngrijește și de aflarea și deshumarea unor eroi căzuți pe frontul Primului Război Mondial, identificați sau nu, și strămutarea lor, între 1926-1927, în Cimitirul Militar din Valea Uzului. În total, 793 de soldați căzuți în zonă, infiferent de naționalitatea lor. Apare și poarta de intrare, cu însemnele asociației.
După cel de-al Doilea Război Mondial, în partea militară a cimitirului, sunt aduși, spre odihna veșnică, ostași de șase naționalități diferite: români, germani, ruși, italieni, sârbi și austrieci, căzuți, la datorie, în luptele din zonă. Toți eroi! La finele lui 1947 aici se găsesc rămășițele pământești a 1143 de soldați, astfel că locul devine cunoscut drept ”Cimitirul Internațional al Eroilor”.
Până în 1990 e liniște. Se mai fac lucrări de întreținere în 1970 și 1984, cu sprijin atât din partea ungară, cât și din cea românească.
Etnicii maghiari s-au filmat în timp ce profanează mormintele, apoi au urcat imaginile ăpe siteurile de socializare
Primele probleme grave apar în 1994. Conform cotidianului ”Adevărul de Cluj” din 30 august, în Cimitirul Militar din Valea Uzului au loc ”ritualuri păgâne”. Valer Chioreanu notează că ”ungurii au smuls, ars și, probabil, îngropat, crucile a peste 100 de eroi români”, noaptea, totul desfășurându-se sub oblăduirea UDMR-ului, a bisericii romano-catolice și a etnicilor maghiari. Se știe că perioada respectivă era plină de tensiuni interetnice, așa că e bine să trecem printr-un filtru dur informația respectivă. E clar că Biserica, indiferent de natura ei, nu putea fi părtașă la un ritual de ardere al unor cruci aflate la căpătâiul unor eroi, dar, tot la fel de sigur este și că provocări au existat, acestea fiind confirmate de oamenii din zonă. Ori discutăm despre profanarea unor monumente aparținând unor ostași care s-au jertifit în numele unor idealuri, indiferent de naționalitatea lor.
În ultima vreme s-a ajuns, însă, mult prea departe. Primăriile din Sânmărtin (în al cărui domeniu public se află) și Dărmănești (al cărui consiliu local a emis, în 2019, o hotărâre de introducere a obiectivului în inventarul propriu) se duelează pe...memoria unor soldați morți. Trei persoane, doi bărbați și o femeie, costumați în haine negre, etnici maghiari, au acoperit, cu ceva zile în urmă, monumentul și crucile românești. Le-au ”îngropat” cu saci de gunoi și le-au legat, la gură, cu scotch, în timp ce se filmau, apoi au urcat imaginile pe site-urile de socializare. Scandalul, unul trist, a plecat, din nou, la drum...
Surse: Societatea ”Cultul Eroilor”, „Adevărul de Cluj” (1994)
Tragedie în Bistrița-Năsăud! Una dintre fetițele spălate cu soluție pentru deparazitat oile este în stare foarte gravă... Doi tineri îndrăgostiți au murit ținându-se de mână, chiar înainte de nuntă! Ei urmau să se căsătorească în august ...
