Centenarul Marii Uniri. Călătorie în trecut. Povestea „României dodoloațe” privind cărți poștale și timbre

 
+15 click pentru
galerie

1 decembrie 1918 va rămâne o dată emblematică în istoria României. Marea Unire de la 1918 a fost un eveniment mult așteptat și dorit de către toți Românii de la acea vreme. La 100 de ani de la acest eneviment, ne-am propus să vă prezentăm „România dodoloață” aruncând o privire asupra unor cărți poștale și timbre vechi. Istoria Marii Uniri, călătorie în trecut prin imagini.

Întorcându-ne în timp, prin anii 1900, o să observăm că la mare modă era să trimiți cărți poștale către cei dragi. Atât cărțile poștale, cât și timbrele erau tipărite cu imagini reprezentative acelor ani. În ziua de astăzi, aceste imagini vechi ne oferă oportunitatea de „călători în timp” pentru a vedea atmosfera acelor vremuri.

Centenarul Marii Uniri. Contextul istoric

Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, în mintea și inimile tuturor românilor a începute să încolțească dorința de reîntregire a neamului. Această dorință a crescut în momentul în care românii (trăind în țări diferite) au fost nevoiți să se lupte între ei în Primul Război mondial

Carte poștala: Satul românesc în Primul Război Mondial-fotografie realizată de un soldat german

Cu acest țel România intră în război și reușește să îndeplinească visul Marii Uniri, profitând de Sfârșitul Primului Război Mondial. Fără decizia de a intra în război de partea Antantei, Unirea ar fi fost(în cel  mai bun caz) amânată.

De ei nu ai voie să uiți! Au luptat pentru Marea Unire ca nebunii, în izmene! „Fantomele albe” au îngrozit nemții cu baionetele lor. „Pe ei, mă, pe ei, uraaa, uraaa!”

Carte poștala: Familia satului românesc în Primul Război Mondial-fotografie realizată de un soldat german

 Ziua aceasta de 1 Decembrie și votul popular care s-a dat pentru Unire înseamnă încheierea unui proces, încheierea unui proces de făurire a ceea ce avea să se numească România Mare, spune istoricul Georgeta Filliti.

Centenarul Marii Uniri. Conducătorii din saptele Marii Uniri. Regele Ferdinand I și Regina Maria

Carte poștală Regele Ferdinand I și Regina Maria în ziua încoronării

Regele Ferdinand I și Regina Maria sunt unele dintre cele mai importante captele încoronate pe care le-a avut România pe tron. Numele celor doi sunt strâns legate de momentul Marii Uniri și de concretizarea formării României Mari.

Regele Ferdinand I al României și Regina Maria timbru și portret

Proaspăt proclamat rege în 1914, dar cu o educație aleasă,  Ferdinand I decide în august 1916(în cadrul Consiliului de Coroană) intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, împotriva Germaniei. Prin această decizie a atras dezaprobarea vehementă a Familia de Hohenzollern, familie ce i-a retras diverse decorațiuni și grade acordate, consigerând că decizia regelui este una de trădare față de familie și țara natală.

Regina Maria-fotografie și timbru aniversar în an centenar

Regina Maria a reprezentat, în cadrul luptei pentru obținerea Marii Uniri, „ultima carte pe care România o mai putea juca„ , carte ce s-a dovedit a fi câștigătoare. Imediat după ce s-a aflat că delegația condusă de I.C Brătianu a eșuat, Saint-Aulaire a fost primul care a avut ideea de a o implica pe „Leoaică” în lupta din ringul Unirii.

Centenarul Marii Uniri. Regina Maria. Când ”Leoiaca” l-a învins pe ”Tigru”! Române, nu e o fabulă, e Marea Unire!

Regele Ferdinand, cunoscundu-și foarte bine soția, a considerat că aceasta este ultima șansă pe care România o mai avea în marea luptă a Unirii din 1918. Acesta i-a cerut Reginei Maria să meargă la Paris într-o vizită neoficială.

„Aș fi de acord? Eu? Să merg la Paris și la Londra? Eu să susțin cauza noastră? Neoficial, bineînțeles, dar, totodată, considederată de ai mei ca fiind cea mai potrivită de a face acest lucru pentru România. Un fior de mândrie mi-a străbătut toată ființa. Eu? Desigur, eu eram cea chemată- da, cred că mă simțeam capabilă să-mi  susțin pledoaria chiar și în fața celor trei mari! Da, voi merge, am spus – o să fac tot ce pot. Era o misiune  pe  care o puteam îndeplini, mă simțeam capabilă s-o fac, nu eram nici nervoasă și nici speriată. Îmi făcea chiar placere”, spunea Regina Maria.

Regina Maria a României, cea mai frumoasă față diplomatică. Vedeta Europei

Mai multe articole pulicatea în presa franceză îi aduc „Tigrului cu inimă de aur”(nume adus Reginei Maria de către poporul francez) o notorietate măgulitoare. Celebritatea Reginei Maria aduce România pe buzele tuturor străinilor și pune țara pe harta Europei.

Carol al II-lea, adoratul blestem al Reginei Maria. În 1918, viitorul Rege întorcea spatele României “la ceasul când țara îndura cea mai grea umilință, pentru o femeie!”​

Făuritorii Marii Uniri. Figurile emblematice ale evenimentului de la 1 decembrie 1918

În an centenar, au fost introduse mărci poștale aniversare: „Făuritori ai Marii Uniri”. Este vorba despre 2 părți care alăturate alcătuiesc tabloul întemeietorilor Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

În prima parte este ilustrat Regele Ferdinand I, alături de alți făuritori ai Marii Uniri: Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Stere, Samoilă Mârza, Gheorghe Pop de Băsești, Sextil Pușcariu, Iancu Flondor și Ion Nistor, iar pe timbrul coliței este reprodusă stema României mici, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.(rador.ro)

Centenarul Marii Uniri. Iancu Flondor „cavaler al Unirii” Bucovinei cu Regatul României

Timbru Făuritori ai Marii Uniri (I)

Adoua parte este un omagiu adus Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de Încoronare (15 octombrie 1922), alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927). Pe timbrul coliței, cu valoarea nominală de 19 lei, este reprodusă stema de stat a României Întregite.(rador.ro)

Iorga. Nouă gloanțe. Cum au căsăpit legionarii cea mai luminată minte a noastră. ”Nicule, să-ți iei izmenele, să nu fie frig!”

Timbru Făuritori ai Marii Uniri(II)

Centenarul Marii Uniri. Unirea Basarabiei cu România

Timbru Unirea Bararabiei

Pentru Unire au fost exprimate 86 de voturi, 3 au fost împotrivă, și au fost înregistrate 36 de abțineri. Condițiile pentru înfăptuirea Unirii constau în efectuarea unei reforme agrare și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Această unire avea să dureze doar 22 de ani, din cauza pactului Hitler-Stalin. Pe 28 iunie 1940 Basarabia avea să aparțină Uniunii Sovietice, iar teritoriul a fost invadat de Armata Roșie.

Centenarul Marii Uniri. Unirea Bucovinei cu România la Cernăuți

Carte poștală Cernăuți

Bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor stăbună, tăiată prin granițele nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan. (Motiunea unirii, 1918)

La 28 noiembrie 1918 a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România. Bucovina a fost a doua provincie ce s-a unit cu țara-mamă sub coordonarea lui Iancu Flondor, dar și a mai multor patrioți bucovineni. Potrivit scriitorului Dumitru Covalciuc, „fără prezenţa lui Iancu Flondor, Unirea ar fi întârziat foarte mult sau poate nici nu ar fi avut loc. A fost o persoană foarte intransigentă. E socotit unul dintre ctitorii României Mari.”

Centenarul Marii Uniri. Ilie Lazăr, maramureșeanul care a eliberat Cernăuțiul, capitala Bucovinei, de bandele ucrainene

Centenarul Marii Uniri. Unirea Transilvaniei cu România 

Poporul la Marea Unire din 1918

Partidul Național Român și Partidul Social-Democrat înființează care își avea sediul la Arad. După proclamația dreptul națiunii române la autodeterminare, citit în 5 octombrie/18 octombrie 1918 de către Alexandru Vaida-Voievod, a urmat citire declaraţiei de independenţă, redactată la Oradea în 12 octombrie 1918 de către Vasile Goldiş( în care se cerea  „înrâurire străină” și  „aşezarea printre naţiunile libere”.

Carte Poștală Arad

Înfăptuitorii Unirii de la Arad au fost: Ștefan Cicio Pop, președintele Adunării Naționale, Vasile Goldiș și Ioan Suciu, personaje care au avut un rol important în alegerea orașului Alba Iulia pentru proclamarea Unirii.

Centenarul Marii Uniri. Trăiască România Dodoloață!

Carte poștală-Alba Iulia în 1918

„Ziua aceasta de 1 Decembrie și votul popular care s-a dat pentru Unire înseamnă încheierea unui proces, încheierea unui proces de făurire a ceea ce avea să se numească România Mare”, spune istoricul Georgeta Filliti.

Românii s-au strâns în Cetatea Alba Iulia, îmbrăcați în  haine de sărbătoare, purtând tricolorul în brațe, pentru a lua parte la Marea unire de la 1 decembrie 1918.

O înregistrare audio istorică a păstrat pentru eternitate vocea episcopului care a rostit la vârsta de 85 de ani ce a spus la 1 decembrie 1918: „Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuiește România Mare. Una și nedespărțită . Pot fi fericiți toți românii de pe aceste plaiuri. Ne unim pe veci cu țara mamă România.”

Teriroriul României la 1 decembrie 1918

Strigătul uniu copil din mulțime a devenit realitate: „Trăiască România Dodoloață!”(România Mare).

„Entuziasmul lor să știți că a continuat pentru că, la un moment dat, Regele Ferdinand și Regina Maria au fost în situația să viziteze Transilvania. Ei bine, vizita asta s-a transformat într-un adevărat triumf, dovadă a acestei așteptări pe care au avut-o ardelenii”, mai spune Georgeta Filliti.

Ziua de 1 decembrie a fost declarată zi națională după căderea comunismului în 1989. Iar azi, în an centenar, ne amintim cu emoție de Marea Unire și vă invităm să descoperiți evenimentele surpriză pegătite de Ziua Națională a României.

facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI
PREMIUM

Mai multe 

România la CENTENAR. 100 DE ANI de la MAREA UNIRE