Live acumGazda perfecta (r)
Prime Time 20:00Sacrificiul

Respect! El este sasul ucis de unguri pentru că a luptat pentru drepturile românilor. Avea cinci copii minori!

Stephan Ludwig Roth a fost un gânditor umanist, istoric, profesor și pastor luteran sas din Transilvania, participant la Revoluția de la 1848, militant pentru drepturile românilor. A considerat, mereu, că ”nici germana, nici maghiara nu este limba oficială a țării, ci româna”, și a avut de suferit de pe urma ungurilor. Lajos Kossuth l-a arestat pe 21 aprilie 1849, pentru ”înaltă trădare”, și l-a executat, deși avea cinci copii miniori și soția decedată!

Stephan Ludwig Roth a fost un gânditor umanist, istoric, profesor și pastor luteran saș din Transilvania, participant la Revoluția de la 1848, militant pentru drepturile românilor. A considerat, mereu, că ”nici germana, nici maghiara nu este limba oficială a țării, ci româna”, și a avut de suferit de pe urma ungurilor. Lajos Kossuth l-a arestat pe 21 aprilie 1849, pentru ”înaltă trădare”, și l-a executat, deși avea cinci copii miniori și soția decedată!

Stephan Ludwig Roth a avenit pe lume la Mediaș, în 1796, într-o familie de oameni cu carte. tatăl său, Gottlieb, era pastor. L-a dat spre carte la Sibiu, apoi a ajuns la Tubingen, pentru studiile superioare, cele de teologie. În 1820 obținea titlul de doctor al universității de aici, cu o lucrare revoluționară, ”Esența statului”. Era un tip fin, extrem de cult: cunoștea fizică, matematică, pshihologie, chimie, stăpânea arta pedagogiei. Lipindu-se, doi ani, de Johann Heinrich Pestalozzi, a ”furat” de la maestru multe dintre ideile sale. Gândea în spirit iluminist, vorbea despre egalitatea limbilor și a naționalităților.

Revenit acasă, în Transilvania, a fost numit profesor și, mai apoi, director al liceului săsesc din Mediaș. Pentru că avea idei prea umaniste, a fost dat afară, la 1834. A devenit pastor, mai întâi în urbea natală, apoi la Nemșa ori Moșna. Aici a început să simtă și să înțeleagă problemele țăranilor. S-a pus pe scris jalbe la stăpânire, a cerut construcția de drumuri, a sprijinit reformarea învățământului. La sugestia sa, spre exemplu, în programă au fost introduse, ca materii, gimnastica ori muzica.

Dar vremurile erau tulburi. La 1842, Dieta de la Cluj era preocupată să legifereze maghiara ca limbă oficială de stat în Transilvania. A redactat celebra lucrare ”Războiul limbilor în Transilvania”, scriind, revoltat: ”Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română”, pe care ”o înveți singur, pe stradă, în contact cu oamenii!” Pe 3/15 mai 1848, Stephan Ludwig Roth a mers la Marea Adunare de la Blaj, unde a văzut cum se deșteaptă conștiința națională a românilor. A strigat că ”un popor întreg are dreptul să spună cum vrea să fie numit” (n.r. - transilvănenii revendicaseră, printre altele, la Blaj, să fie numiți ”români” și nu doar, de multe ori injurios, ”olahi”). I s-a atras atenția că ceea ce face va stârni mânia autorităților...Când Dieta de la Cluj a votat, în 29 mai 1848, unirea Transilvaniei cu Ungaria, ignorând revendicările și voința românilor majoritari în Transilvania, lui Roth i se părea „periclitată însăși existența națională a sașilor”.

"Intelectualul înaintat sas Stephan Ludwig Roth a fost îndrumător al poporului său, un luptător hotărât pentru progres. Spirit clarvăzător, publicist de seamă, militant cu vederi înaintate în problema națională, Roth a fost neîndoielnic una din figurile cele mai luminoase ale intelectualității săsești ..." (Dan Berindei)

În 21 octombrie 1848, Roth a fost numit în Comitetul de Pacificație și apoi comisar imperial plenipotențiar în 13 sate de pe Târnave, militând pentru frăție, egalitate în drepturi, desființarea iobăgiei fără răscumpărare plătită de țărani, fără jafuri și spânzurători. Împreună cu Ștefan Moldovan, protopop al Mediașului, a dispus încetarea obligațiilor feudale (deziobăgirea) în aceste 13 sate din zona Târnavelor. Dar o armată revoluționară maghiară și secuiască, condusă de generalul polonez Józef Bem, a ocupat mai toată Transilvania și Banatul, excepție făcând Apusenii și Țara Moților, aceasta din urmă apărată și controlată de Avram Iancu. Prietenul lui Roth, prototopopul Moldovan, a fost nevoit, împreună cu mulți români și sași, să se refugieze peste munți, în Țara Românească, sfătuindu-l pe Stephan să facă același lucru.

Liceul ce-i poartă numele, la Mediaș, într-o fotografie de epocă

Dar Roth a continuat să lupte, deși îi era din ce în ce mai greu. Îi scrie câteva rânduri lui George Bariț (scris, uneori, și ”Barițiu”), istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania: „Pentru mine, diversele naționalități nu sunt decât fragmente ale unui tot mai mare, iar furia luptelor pentru limbă o socotesc drept o decădere din umanitatea maltratată și pe cale de a apune în haosul atâtor rătăciri”.

Ianuarie 1849 îl găsește trist, după moartea soției. Are cinci copilași minori. Primește promisiunea de amnistie de la generalul Józef Bem. Dar Lajos Kossuth (n.r. - conducătorul ”de facto” al Ungariei, în timpul Revoluției de la 1848), dimpreună cu al său comisar, Ladislau Csanyi, îl arestează pe 21 aprilie 1849. Roth este condamnat la moarte prin împușcare de către ”tribunalul de sânge” al nobililor de la Cluj. E acuzat de ”înaltă trădare”. Sentința este executată la trei ore de la pronunțare. Are vreme doar să mai scrie o depeșă, adresată celor mici (11 mai 1849): ”Am avut cele mai bune gânduri pentru nația mea, fără să fi voit răul celorlalte națiuni”.

”Procesul și execuția lui Roth au stârnit o indignare generală...Din multe puncte de vedere era înaintea timpului său”.

Academician Camil Mureșanu

A fost coborât la cele sfinte la Mediaș, unde are un monument și o casă memorială și unde liceul îi poartă numele. Peste ani, istoricul Otto Folberth i-a tipărit scrierile în șapte volume.