Povestea mulatrei Nadine pare desprinsă dintr-un film de groază. Artista a povestit nu demult că a stat o vreme îndelungată într-o casă de copii. Totuși, câțiva presupuși apropiați ai săi susțin că vedeta ar fi mințit.
”Am reprimat atât de mult încât nu ştiu exact nici anul, eu credeam că era 1986 când am intrat, dar îmi amintesc că era 1983. Am reprimat atât de mult încât nu, nu am habar”, a spus Nadile în platoul de la Sinteza Zilei.
Totul a început, spune ea, în momentul în care mama sa a murit.
”Tatăl meu era african şi mama româncă, pe vremea lui Ceauşescu nu se puteau căsătorii şi atunci era un fel de concubinaj. Am aflat târziu că el a plecat. Întâmplarea a făcut că patru ani după ce el a plecat, a mea mamă să moară tot datorită sistemului cu acea perioadă cu chiuretajele. Bunica a luat decizia de a ne duce în casa de copii. Cel mai dificil lucru fiind că pe fiecare ne-a dus într-o altă casă de copii”, a povestit vedeta.
”Cel mai traumatizant a fost prima zi când mi-au luat hainele de pe mine şi mi-au dat haine de-ale căminului. Am simţit o cumplită umilinţă, furie, nesiguranţă vis-a-vis de puţinul care-l mai aveam, hainele de pe mine. L-a început am fost bătută”, a mai spus Nadine.
Vedeta a declarat că a fost salvată de mătușa sa, Anca, care a înfiat-o și pe ea și pe sora ei.
Cu toate acestea, o fostă vecină susține că Nadine nu a petrecut nici măcar o zi în orfelinat. Femeia a intrat în direct, prin telefon, la ”Un show păcătos”, însă povestea ei a fost infirmată de o prietenă apropiată de-a vedetei.
