In dimineata zilei de 22 decembrie 1989 vestea inabușirii in sange a demonstrațiilor din ziua precedenta a ajuns la toata populația Bucureștiului. Mulți dintre supravietuitorii macelului din Piata Universitatii au ajuns pe platformele, unde au relatat muncitorilor cele intamplate. Acestia au refuzat sa participe la adunarile de condamnare a evenimentelor din zilele precendente, au incetat lucrul si plini de revolta au pornit in mars spre centrul orasului pentru a protesta. Pe drum, coloanelor masive de oameni ai munci li s-au alaturat si alti cetateni ai Capitalei.
In fata masei uriase de demonstranti barajele Miliției care trebuiau sa blocheze accesul spre Piața Universitații și Piața Palatului s-au dovedit incapabile sa faca fata si s-au dat la o parte. La 9:30, Piata Universitatii era plina de oameni, iar forrțele armate au inceput sa fraternizeze cu demonstrantii.
Sub presiunea evenimentelor ministrul apararii Vasile Milea s-a sinucis, iar in sedința de urgența a Comitetului Politic Executiv al Partidului s-a decis decretarea starii de necesitate pe teritoriul intregii tari. Afland ca Milea s-a sinucis, Ceaușescu l-a numit verbal ca ministru al apararii pe Victor Athanasie Stanculescu, care, contrar celor discutate cu dictatorul, a ordonat trupelor sa se retraga in cazarmi și sa se „parlamenteze” cu demonstranții, ceea ce a insemnat practic o lovitura de stat.
In jurul orei 11:30, Ceaușescu a luat un portavoce si a incercat sa se adreseze de la balconul cladirii Comitetului Central al Partidului Comunist sutelor de mii de oameni din Piata Palatului, dar a fost intampinat cu un val de dezaprobare și furie. La ora 12:08, Nicolae si Elena Ceausescu au fugit din sediul CC al PCR cu ajutorul unui elicopter. Dupa o scurta escala la Snagov cei doi au fostt lasati in zona Titu si preluati de Militie. In jurul orei 18:00 cuplul Ceausescu a fost luat si depus intr-o unitate militara din Targoviste, unde a ramas pana procesul si executia din 25 decembrie 1989.
Dupa fuga lui Ceaușescu din cladirea Comitetului Central in Bucuresti s-a instalat haosul, precedat de o stare de euforie generala. Mulțimea descatușata a invadat cladirea CC, iar birourile oficialilor comuniști au fost vandalizate. Țintele preferate au sunt portretele dictatorului Nicolae Ceausescu și lucrarile acestuia și ale soției lui. In jurul orei 12:50, Televiziunea Romana a fost ocupata de demonstranti in frunte cu o serie personalitati precum Mircea Dinescu si Ion Caramitru.
Haosul din București a cuprins apoi intreaga țara. La vestea fugii cuplului dictatorial in multe localitați din Romania au avut loc manifestații spontane de protest fața de regimul ceaușist și de solidarizare cu revoluția. La unele manifestații de acest fel populația a atacat sedii de partid și de stat, și posturi de miliție.
La Bucuresti, dupa o perioada de vid de putere, s-a constituit Frontul Salvarii Nationale, format din vechi comunisti, dizidenti si reprezentanti ai societatii veniti direct din strada. In fruntea acestei structuri s-a instalat Ion Iliescu, viitor presedinte al Romaniei. Dupa lasarea intunericului a inceput sa se traga si s-a vorbit pana la saturatie de “teroristii loiali tiranului Ceausescu”, fapt care ulterior s-a dovedit a fi fost o diversiune rusinoasa.
Iata si alte evenimente care s-au petrecut intr-o zi de 22 decembrie:
1603 - Mahomed al III-lea Sultan al Imperiului Otoman moare si este succedat de fiul sau Ahmed I.
1646 – A murit Petru Movila, Mitropolit al Kievului. A desfasurat o bogata activitate bisericeasca si culturala, continuand sa tipareasca mai multe carti care aveau rostul de a apara Ortodoxia in fata prozelitismului catolic care a afectat zona imediat dupa "Unirea de la Brest-Litovsk" din 1596.
1849 – Fiodor Dostoievski a fost arestat si inchis in 1849 pentru activitati antistatale impotriva tarului Nicolae I. Pe 16 noiembrie din aceluiasi an, a fost condamnat la moarte pentru legaturile cu un grup de intelectuali liberali, din Cercul Petrasevski. Pe 22 decembrie 1849, impreuna cu ceilalti detinuti, a fost transportat in piata unde aveau loc executiile si trecut prin toata procedura de anuntare a condamnarii la moarte prin impuscare. Doar in ultimul moment pustile calailor sunt coborate si un trimis le anunta condamnatilor vestea ca tarul le-a comutat pedeapsa in 4 ani de munca silnica plus serviciu militar pe viata.
1858 – S-a nascut compozitorul italian de muzica de opera Giacomo Puccini. Cele mai importante opere compuse de el sunt “Boema”, “Tosca”, “Madama Butterfly” si “Turandot”.
1864 - Orasul american Savannah, important centru al rezistentei sudiste este ocupat de trupele nordiste comandate de generalul W.T.Sherman.
1889 – S-a nascut scriitorul, ziaristul, filosoful si politicianul roman Nichifor Crainic. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreapta a spectrului politic si a fost adeptul tendintelor traditionaliste religioase, sustinand ca Romania trebuie sa ramana credincioasa mostenirii spirituale crestin-ortodoxe, dar a trecut de partea stanga odata cu comunizarea Romaniei. Crainic a ramas una din figurile controversate in politica si cultura romana.
1894 - In Franta a inceput „afacerea Dreyfus". Alfred Dreyfus, ofiter francez de origine evreiasca, a fost condamnat pentru tradare de tara la deportare pe viata, din pricina unor documente care s-au dovedit false si care erau menite sa-l acopere pe adevaratul vinovat, ofiterul Esterhazy.
1927 - S–a infiintat Societatea de Difuziune Radiofonica din Romania, in prezent Societatea Romana de Radiodifuziune.
1956 – A incetat din viata poetul Nicolae Labis. Cea mai importanta creatie a sa este poemul “Moartea Caprioarei”, care se regaseste si in manualele de limba romana. A murit la doar 21 de ani, iar decesul sau a ramas invaluit in mister fiind in discutie un accident sau o crima pusa la cale de Securitate.
ASIROM si G2 Romania iti recomanda: “Mai bine nu sarbatoresti!”...
