Calendar ortodox: Sfântul Ștefan. Ce nu trebuie să faci azi. Obiceiuri și tradiții

Potrivit calendar ortodox, pe 27 decembrie, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Arhidiacon Ștefan, primul martir al Bisericii. Iată ce obiceiur și tradiții trebuie să respecți azi și ce nu ai voie să faci sub nicio formă pentru a avea parte de un am prosper și liniștit.

• Începe "În direct cu România"! De la 17:00, Mihaela Tatu te provoacă la cele mai aprinse dezbateri, pe Antena 1 și în AntenaPLAY!

Potrivit unei tradiții străvechi, de Sfântul Ștefan este bine să se dea în dar o icoană a Sfântului sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului este bine ca în această zi persoanele certate să se împace.

În România, în unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obişnuieşte că aceste pâinici să se ungă cu miere. De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Odată ce sunt sfinţite de preot la biserică, painicile se împart copiilor sărmani.

Tot de Sfântul Ştefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.

Este un bun moment pentru a pomeni sufletele celor trecuți în neființă, mai ales în urma unor evenimente dramatice. Creștinii obișnuiesc să împartă pachete cu mâncare, mai ales celor care poartă acest nume.

Nu este bine să ocari pe cineva. Dacă te supără vreun om în această zi sfântă, nu alimenta conflictele, căci este o zi în care înțelegerea între oameni trebuie să primeze.

Nu e bine să faci curățenie și să spelia hainele. Munca prin casă nu este văzută bine în această zi, căci este una în care trebuie să ne odihnim și să-l cinstim pe Sfântul care și-a dat viața pentru credință.

Nu în ultimul rând, este bine ca în această zi să evităm deplasările în zonele montane și în locuri izolate, care ne pun viața în pericol.

Povestea Sfântului Ștefan

Sfântul Ștefan era iudeu de neam, din semintia lui Avraam. Mărindu-se numărul creștinilor după întemeierea Bisericii și crescând numărul cererilor pentru diverse slujiri ale Apostolilor, au fost aleși din cadrul comunității, șapte bărbați "plini de Duh Sfânt și de înțelepciune". Aceștia aveau menirea să slujească atât în cadrul slujbelor religioase cât și să supravegheze bună orânduiala la mesele comune. Primul dintre aceștia a fost Ștefan, iar ceilalți șase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă și Nicolae. Rolul lor în Biserica primară depășea cu mult rolul pe care îl iau diaconii în zilele noastre. Ei predicau cuvântul Evangheliei, botezau și ajutau la desfășurarea cultului aparțînând organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim.

Sfântul Ștefan cunoștea foarte bine Scriptură și propovăduia cu multă putere pe Hristos. Saducheii și fariseii au pus niște bărbați să spună că L-au auzit rostind cuvinte de hula împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu. În vremea aceea, blasfemia era pedepsită cu moartea. Ajuns în față sinedriului, i-a înfruntat pe judecători, iar aceștia au cerut că Ștefan să fie ucis cu pietre. În acele momente, Sfântul Ștefan a avut o viziune în care l-a văzut pe Hristos „stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Și a zis: Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu.“ (Faptele Apostolilor)

Pentru că există obiceiul că cei omorâți cu pietre să nu fie înmormântați în cavoul familiei, se crede că a fost pus în mormântul unui creștin.

Moaștele sale au fost descoperite în anul 415.