În urmă cu doar două zile, Mircea Lucescu a împlinit vârsta de 80 de ani, însă nu s-a putut bucura pe deplin, deoarece, la finalul petrecerii aniversare, a aflat că fratele său, Nelu Lucescu, a încetat din viață.
Antrenorul naționalei nu a fost informat cu privire la acest aspect înainte, motiv pentru care petrecerea sa nu a fost întreruptă, așa cum în mod normal s-ar fi întâmplat.
Iată care este motivul pentru care Mircea Lucescu nu a aflat de moartea fratelui său chiar în momentul în care s-a întâmplat tragedia.
Fratele lui Mircea Lucescu a murit chiar în ziua în care antrenorul a împlinit 80 de ani. De ce a fost informat abia după petrecerea aniversară
Nelu Lucescu a încetat din viață la vârsta de 83 de ani, marți, 29 iulie 2025, după ce acesta s-a confruntat o lungă perioadă de timp cu mai multe probleme de sănătate. Înmormântarea sa a avut loc ieri, 31 iulie 2025, însă evenimentul a fost unul privat, reușind să nu atragă atenția curioșilor.
Vestea că fratele său s-a stins din viață a picat ca un trăsnet, mai ales că antrenorul naționalei își sărbătoarea ziua de naștere în cadrul petrecerii pe care a organizat-o George Copos, fostul patron al Rapidului și apropiat al selecționerului naționalei de fotbal.
Deși majoritatea invitaților au aflat înaintea lui Mircea Lucescu de moartea fratelui său, aceștia au preferat să nu îi spună nimic până când petrecerea nu s-a încheiat, deoarece nu au vrut să îi strice bucuria. Abia după ora 23:00, cei prezenți i-au dat vestea cea tristă și i-au fost alături într-unele dintre cele mai grele momente. Printre aceștia s-au numărat: Dan Șucu, Mircea Geoană și Răzvan Burleanu.
Cum a fost copilăria lui Mircea Lucescu alături de cei patru frați și o soră
„Il Luce” nu vorbește foarte des despre familia sa, însă într-un documentar realizat de Gazeta Sporturilor, acesta a abordat și acest subiect, povestind că s-a născut într-o familie cu cinci copii și că nu a avut parte de o copilărie prea ușoară: „Provin dintr-o familie cu multe greutăți, cinci copii, părinții prin sanatoriu, tata a venit după război cu o gaură în plămâni și împușcat în picior pe front, la Cotul Donului. Mama a trebuit să se descurce mai mult singură, dar a căzut și ea și a trebuit să se îngrijească.
Ne-a crescut mai mult sora cea mare, care a renunțat la școală în clasa a șaptea ca să se angajeze, să mai intre un salariu în casă. Alt frate a abandonat și el cursurile pe la 11-12 ani și s-a dus ucenic la fabrica de pompe. A fost greu”.
