Ce se întâmplă cu copiii nou-născuți în zonele din Ucraina, aflate sub ocupație rusească. Părinții nu mai au de ales
Rusia face o nouă mișcare în încercarea de a prelua controlul asupra mai multor regiuni din Ucraina. Anunțul cotroversat făcut de oficialii ruși, în legătură cu bebelușii născuți pe timp de război.
Autor: Redacție a1.ro Publicat: Sambata, 18 Iunie 2022, 11:59 | Actualizat: Sambata, 18 Iunie 2022, 12:16- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Războiul pornit de Rusia în Ucraina continuă și tot mai multe zone intră sub ocupație rusească. Armata face toate eforturile să își apere cele mai importante regiuni, în timp ce rușii stabilesc propriile reguli pe târâm ucrainean.
Acum, Rusia a făcut un nou pas în eforturile sale de a-și impune controlul asupra regiunii Herson. Un oficial rus a anunțat că toți nou-născuții din regiunea Herson vor primi cetățenie rusă, fără să le ceară acordul părinților.
Ce se întâmplă cu copiii care se nasc în Ucraina în timpul războiului cu Rusia
Potrivit New York Times, toți copiii ucraineni care au venit pe lume în regiunea ocupată Herson, sudul Ucrainei, începând cu 24 februarie, vor deveni automat cetățeni ruși. Anunțul a fost făcut de Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militare-civile impuse de Rusia în regiune, pentru agenția de presă rusă RIA.
„Copiii născuți după 24 februarie în regiunea Herson vor primi automat cetățenia Federației Ruse. În plus, orfanii vor fi, de asemenea, înregistrați ca și cetățeni ai Federației Ruse”, a declarat acesta, pentru RIA. De asemenea, Kirill Stremousov mai susține că mii de cetățeni din teritoriul ocupat solicită cetățenia rusă.
Pe aceeași temăMișcarea vine după ce Vladimir Putin a semnat un decret pentru a accelera procesul de obținere a cetățeniei pentru ucrainenii care locuiesc în teritoriile ocupate de trupele rusești. Mai mult, autoritățile locale au început deja să elibereze pașapoarte rusești rezidenților locali. Potrivit informațiilor, totul face parte dintr-un efort mai amplu al Moscovei de a integra teritoriile ocupate cu Rusia.
Ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a declarat recent că forțele armate acționează în mod evident pentru a-și face prezența permanentă pe teritoriul regiunii Herson.
„Rusia a intensificat migrarea membrilor din familiile forțelor de ocupație rusești către așezările ucrainene capturate de agresorii ruși, inclusiv în orașul Herson”, a spus ea într-o conferință de presă susținută săptămâna aceasta. „Noii veniți, sau așa-numiții „imigranți ruși”, se mută ilegal în casele și apartamentele libere ale cetățenilor ucraineni, care au fugit”.
Pe aceeași temăCum a reușit Rusia să își acopere aparentele pierderi venite din interdicții, după izbucnirea răboiului în Ucraina
Rusia a câştigat 93 de miliarde de euro din venituri provenite din exporturi de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său împotriva Ucrainei, cea mai mare parte către UE, se arată în raportul unui centru de cercetare independent publicat luni şi care indică în special Franţa, relatează AFP.
Această publicaţie a Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda, survine în momentul în care Ucraina le cere occidentalilor să întrerupă orice legătură comercială cu Rusia pentru a nu mai alimenta maşina de război a Kremlinului.
Uniunea Europeană a decis recent un embargo gradual - cu excepţii - asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este foarte dependentă, nu este în prezent vizat, potrivit Agerpres.
Potrivit CREA, UE a reprezentat 61% din importurile de combustibili fosili, aproximativ 57 de miliarde de euro, în primele 100 de zile de război (24 februarie - 3 iunie). Cei mai mari importatori au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde) şi Italia (7,8 miliarde).
Veniturile Rusiei provin mai întâi din vânzarea ţiţeiului (46 miliarde), urmată de gaz transportat prin gazoducte (24 miliarde), apoi produsele petroliere, gazul natural lichefiat (GNL) şi în final cărbunele.