Tradiții și obiceiuri de 1 martie. Ce semnifică mărțișorul

Românii sărbătoresc în prima zi a lunii martie venirea primăverii. Aceștia se bucură de renașterea naturii, iar obiceiurile din ziua respectivă datează din timpuri străvechi.

Odată cu prima zi a lunii martie, natura revine la viață, înfloresc florile, ciripitul păsărilor este mai zglobiu încă de la primele ore ale dimineții, iar vremea se îmblânzește.

Tradiții și obiceiuri de 1 martie. Ce semnifică mărțișorul

Pe 1 martie, românii urmează tradiția mărțișorului. Acesta se oferă atât femeilor, cât și bărbaților.

„Mărțișor” este diminutivul cuvântului „marț”, care este vechea denumire a lunii martie. Astfel „mărțișor” înseamnă „micul martie”. Acesta este un simbol al primăverii și este oferit pentru a aduce noroc, belșug, iubire și sănătate.

Sărbătoarea mărțișorului este una laică, neregăsindu-se în calendarul ortodox. Cu toate acestea, acest obicei a fost inclus pe Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO, ca „evenimente culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie”.

În calendarul ortodox, pe data de 1 martie sunt cinstiți Sfânta Cuvioasă Muceniță Evdochia, Sfânta Cuvioasă Domnina, Sfânta Muceniță Antonina, dar și Sfinții Mucenici Marcel și Antonie.

Mărțișorul este un simbol tradițional, oferit de regulă femeilor. Însă, în unele regiuni ale țării, se oferă bărbaților. De obicei, mărțișorul este un șnur alb împletit cu unul roșu. Oamenii pot adăuga diferite obiecte de mici dimensiuni, precum bijuterii de argint sau de aur, câte un bănuț, un trifoi cu patru foi ori un coșar, dar și o bucuruză sau potcoavă. De asemenea, se obișnuiește să se dăruiască flori doamnelor și domnișoarelor în ziua de 1 martie.

În tradiția populară se spune că cei care vor purta mărțișorul în piept sau la mână pe perioada lunii martie sau primele 12-14 zile vor fi păziți de rele și de boli. Totodată, se spune că acele persoane vor avea noroc în anul respectiv.

Legendele mărțișorului

Mărțișorul a fost asociat de-a lungul timpului cu o serie de basme și legende. Potrivit uneia dintre ele, Primăvara ar fi ieșit la marginea pădurii și ar fi observat un ghiocel. Astfel că, a înlăturat zăpada și a curățat locul din jurul plăpândei flori.

Iarna a văzut-o și a chemat vântul și gerul, iar ghiocelul a înghețat. Primăvara atunci a încercat să protejeze floarea cu propriile mâini, rănindu-se. De pe degete i s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care a ajuns pe ghiocel. Astfel floarea a reînviat, iar Primăvara a învins Iarna. În acest mod, mărțișorul a primit culorile roșu și alb, simbolizând sângele și zăpada.

O altă legendă spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată, potrivit unei surse. Tânăra a fost răpită de un zmeu, care a închis-o în palatul său.

Pentru că păsările au încetat să cânte, copiii și-au pierdut veselia și cheful de joacă, iar lumea era încercată de tristețe, un tânăr curajos a pornit să elibereze fata. Ceea ce s-a și întâmplat, iar Soarele și-a reluat locul pe cer, readucând veselia și Primăvara oamenilor.

Însă tânărul curajos și-a pierdut viața din cauza rănilor, iar în locul în care s-a topit zăpada din cauza sângelui său, au răsărit ghiocei.

În amintirea acestuia oamenii leagă la începutul primăverii două flori: una albă, care simbolizează ghiocelul, și una roșie, care simbolizează dragostea și curajul.

Obiceiuri de 1 martie

Conform tradiției, de 1 martie se oferă mărțișoare, care se poartă la piept sau la încheietura mâinii. Acesta se spune că le va aduce noroc, belșug, iubire și sănătate. Mărțișorul poate fi purtat pe toată durata lunii martie sau până la jumătatea lunii.

La finalul lunii, mărțișorul se leagă de ramurile unui pom, considerându-se că astfel va intra belșugul în casă. Totodată, doamnele și domnișoarele care agață mărțișorul își pot pune o dorință, iar aceasta se spune că se va îndeplini.

În Transilvania, mărțișoarele se agață la uși, la ferestre și chiar și de coarnele animalelor. În acest mod se încearcă să se sperie duhurile rele.

În Bihor, dacă pe 1 martie plouă, oamenii se spală cu această apă, considerând că astfel vor deveni mai frumoși și vor și sănătoși. Iar în Banat, fetele se spală cu zăpadă topită pentru a fi iubite.

Totodată, în Banat și Bucovina, bărbații sunt cei care primesc mărțișoare. Doamnele și domnișoarele confecționează chiar ele micile atenții dăruite domnilor.

În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la revenirea în țară a cocorilor, după care se aruncă în aer, oamenii considerând astfel că vor avea parte de fericire.

Pe lângă tradiționalele mărțișoare, bărbații obișnuiesc să ofere doamnelor și domnișoarelor flori de primăvară, precum ghiocei, lalele, zambile, frezii sau narcise.

Cel mai vechi mărțișor

Potrivit adevărul.ro, cel mai vechi mărțișor de pe teritoriul României datează din 1872. Acesta aparține colecționarului Georgian Anghel, de profesie marinar. Mărțișorul este expus la Muzeul de Artă Populară Constanța.

„Pe o faţă a acestuia se văd în coroană frunze de laur şi de măslin, în centru data, iar pe revers, aceleaşi frunze în coroană, în mijlocul cărora este o inimă înflăcărată pe care este pus un fald, apoi în partea superioară, pe un banner, este trecut numele România”, precizează Georgian Anghel.

„Clar, s-a marcat pe mărţişor România 1 Martie 1872. Nu poate fi asemuit cu o mărturie de botez sau cu orice altceva, pentru că dacă era din alt segment, sus nu mai scria România, pur şi simplu treceau un nume de persoană sau al unui eveniment”, a mai adăugat colecționarul.

Acesta a preluat mărțișorul de la un alt colecționar din Iași. Georgian mai are o serie de mărțișoare valoroase în colecția sa, printre care și unul care o reprezintă pe Baba Dochia, dar și cu portrete ale membrilor familiei regale a României.

„Este o plăcere să merg la târguri naţionale, internaţionale. Unele dintre obiectele colecţionate le-am achiziţionat din Bulgaria, din Republica Moldova, de la Iaşi, Bucureşti, Braşov. Merg şi în anticariate. Obiectele vechi nu vin ele la tine acasă, trebuie să mergi tu după ele”, susține colecționarul.

Acesta a mai precizat că străbunicul său „a avut o ulcică cu mai multe astfel de monede, care a fost dată din generaţie în generaţie”.