Cine a fost Sfântul Mucenic Foca. Ce superstiții au românii în această zi
Deși este o sărbătoare interzisă, creștinii aleg să țină cont de câteva superstiții și obiceiuri cu ocazia zilei Sfântului Mucenic Foca! Iată ce nu ai voie să faci și de ce nu se sărbătorește această zi!
Autor: Redacție a1.ro Publicat: Luni, 22 Iulie 2024, 11:10 | Actualizat: Luni, 22 Iulie 2024, 17:55- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Cunoscut și sub numele de Foca din Sinope, Sfântul Mucenic Foca este amintit de către oamenii din popor în data de 22 iulie, însă, în calendarul bisericesc acesta apare în data de 23 iulie, imediat după ce se încheie sărbătoarea „Sfintei Maria Magdalena”.
Sfântul Foca este adesea reprezentat în iconografia creștina ca un episcop cu o cruce de martir în mână, fapt ce simbolizează sacrificiul și curajul său pentru credință.
Pe aceeași temăIată ce superstiții există în această zi și de ce este interzis să-l sărbătorim!
Ce superstiții au creștinii de Sfântul Foca
Sărbătoarea Sfântului Foca este însoțită de diverse superstiții și obiceiuri, atât în cultura populară românească, cât și în alte țări creștine.
De cele mai multe ori, acestea sunt legate de protecția împotriva incendiilor, a trăsnetelor și a altor pericole.
Iată care sunt cele mai cunoscute superstiții de Sfântul Foca:
- aprinderea lumânărilor și a tămâii în casă pentru a invoca protecția sfântului asupra locuinței și gospodăriei
- oamenii evită să folosească focul de teama unor incendii provocate de Sfântul Foca
- grădinarii se roagă pentru o recoltă bogată și pentru protecția culturilor împotriva dăunătorilor
- oamenii se roagă la Sfântul Foca pentru sănătatea familiei și pentru a fi feriți de boli
- creștinii evită să muncească azi, considerând că orice activitate poate atrage ghinion sau nenorociri
Sfantul Mucenic Foca pică pe 23 iulie 2024. Cine a fost el
Sfântul Mucenic Foca, cunoscut și sub numele de Foca din Sinope, este venerat atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică. El este considerat un sfânt martir care a trăit în secolul al 3 lea și care a murit pentru credința sa în Mântuitorul Iisus Hristos.
Potrivit tradiției, Foca a fost episcop în Sinope, o localitate situată chiar pe țărmul Mării Negre. Acesta s-a remarcat prin viața sa plină de virtute, prin dedicarea sa față de Dumnezeu, dar și prin curajul de care a dat dovadă de a propovădui Evanghelia într-o perioadă de persecuție a creștinilor, fiind chiar și arestat din acest motiv.
Din cauza refuzului de a renunța la credința sa și de a se închina zeilor, Foca a fost supus unor torturi teribile și martirizat prin decapitare. Moartea episcopului a fost văzută ca un exemplu de credință în Dumnezeu, dar și de curaj în fața persecuției de la acea vreme.
Sfântul Mucenic Foca este cunoscut drept patronul marinarilor și al grădinarilor, pentru că , potrivit legendei, și-ar fi folosit grădina cu scopul de a-i ascunde și de a-i ajuta pe creștinii persecutați.
În prezent, moaștele sale sunt considerate sfinte și sunt venerate de credincioși.
De ce e interzis să-l sărbătorim pe Sfantul Mucenic Foca
Potrivit doxologia.ro, într-un articol publicat în anul 1907 în revista „Biserica Ortodoxă Română”, în buletinul oficial de informare a clerului şi a credincioşilor cu privire la activitatea Sfântului Sinod al Bisericii noastre, sunt regăsite următoarele informații:
„Deoarece mulţi săteni ţin încă şi astăzi obiceiuri şi sărbători idoleşti, cu toate că ierarhii Bisericii dintotdeauna n-au încetat a sfătui pe creştinii noştri să se ferească de ele. Însuşi Sfântul Sinod al Sfintei noastre Biserici autocefale ortodoxe Române a votat, în şedinţa din 29 mai anul 1874, un regulament împotriva sărbătorilor de origină idolatră.
Acest regulament, promulgat în 3 iulie 1874, cuprinde mai întâi sărbătorile bisericeşti şi naţionale ce tot creştinul ortodox român e dator a ţinea, apoi dispune la art. 3 următoarele: Orice alte sărbători superstiţioase precum: Joile după Paşti, Rusăliile, Ilie Pălie, Foca, Pintilie Călătorul, Răpotinul, Drăgaica, Paparuda, Circovii, Filipii, Chirică Şchiopul, sunt oprite a se serba, ca nişte rămăşiţe din timpul idolatriei şi care nu aduc nici un folos sufletesc, ci numai pagube celor ce le serbează, împiedecându-i de la lucrări folositoare şi dând prilejul la petreceri deşarte şi vătămătoare.
Preoţilor le recomandăm a sfătui pe enoriaşi de a părăsi asemenea sărbători păgânești, care nu sunt potrivite cu demnitatea de creştin şi cu învăţăturile Sfintei Evanghelii şi ale Bisericii”.
Pe aceeași temă