Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena. Ce ai voie și ce nu trebuie să faci pe 21 mai

În fiecare an, pe 21 mai, credincioșii creștini îi săbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena. Anul acesta, praznicul sfinților cade marți.

Sfântul Constantin cel Mare a fost un sfânt născut în anul 272 în cetatea Naissus, iar tatăl său, Constanțiu Chlor, a ajuns la conducerea Imperiulul Roman unde a luptat pentru supremație. Pe atunci forma de conducerea imperiului consta în doi augustus și doi caesari, dar tatăl Sfântului Constantin cel Mare dorea să fie unicul conducător.

Cinstirea Sfinților Constantin și Elena

Despre Împărăteasa Elena se știe că a fost o femeie foarte credincioasă. Ea a fost căsătorită cu generalul Constantinius Chlorus și a devenit cunoscută pentru că organizat pelerinajul din Palestina.

Împărăteasa Elena a fot cea care a găsit pe Muntele Goldota crucea pe care a fost răstignit Iisus. Sfânta Elena este prea-cinstită astăzi și pentru că a ridicat Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Nazaret, dar și Biserica din Bethleem.

Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena

În această zi sfântă, cei care au podgorii nu muncesc pentru că, potrivit tradiției, se spune că graurii le vor mânca strugurii atunci când vița va da roade.

Agricultorii și ei evită să lucreze în această zi pentru că păsările ar putea să le distrugă apoi recoltele.

În această zi, păstorii își aleg baciul și decid amplasarea stânelor, dar și cine va fi ciobanul care va păzi animalele când merg la pășunat.

O altă tradiție spune că membrii familiei trebuie se adună în mijlocul curții, în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care ei fierb de regulă laptele, strigând tare pentru a speria duhurile rele care ar putea fura laptele.

În unele zone din țară, ziua de 21 mai este ultima zi în care se seamănă porumbul, meiul și ovăzul pentru că tradiția din strămoși spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

În case, gospodinele nu fac treabă în această zi și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile necurate. Familiile aprind un foc mare în fiecare curte și stau în jurul lui pentru a apăra gospodăria de forțele răului.

Pentru sporul casei și liniște în familie, femeile așează pe mese în vaze câte 3 bujori îmbobociți și, de asemenea, ele duc aceste flori la biserică, împreună cu dulciuri făcute în casă.

În calendarul popular, această sărbătoare era considerată și o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.