Autostrada Soarelui. Epopeea lucrărilor începute acum 36 de ani, care nu s-au terminat nici azi

Lucrările la Autostrada Soarelui au fost reluate, oficial, după Revoluție, la 20 iunie 2001. Cum arată Autostrada Soarelui azi, cât au costat lucrările, care, de fapt, continuă și câți bani se încasează, anual, din taxa de pod, sunt numai câteva din controversele privind autostrada ce leagă Bucureștiul de Constanța. 

• Liga Națiunilor: România vs. Kosovo se vede vineri, 15 noiembrie, de la 21:45, pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Lucrările la Autostrada Soarelui au fost reluate, oficial, după Revoluție, la 20 iunie 2001. Cum arată Autostrada Soarelui azi, cât au costat lucrările, care, de fapt, continuă și câți bani se încasează, anual, din taxa de pod, sunt numai câteva din controversele privind autostrada ce leagă Bucureștiul de Constanța.

Autostrada Soarelui are o poveste atât de interesantă încât ar putea foarte bine să intre în cărţile de istorie, o ”epopee” a unor lucrări ce au durat 30 de ani, adică până în 2012, când a fost, oficial, inaugurată. De fapt, lucrările la Autostrada Soarelui, continuă și astăzi.

Lucrările la Autostrada Soarelui, începute, de fapt, pe vremea lui Ceaușescu

Lucrările la Autostrada Soarelui au început, pentru prima dată, în 1983, iar primii 18 kilometri, pe segmentul Feteşti-Cernavodă, au fost deschişi circulaţiei în 1987, la inaugurare fiind prezent Nicolae Ceauşescu.

După căderea comunismului, în 1989, lucrările la Autostrada Soarelui au continuat pentru o scurtă perioadă de timp, dar, în cele din urmă, în 1993, a fost oprită din cauza lipsei resurselor financiare, pentru a fi continuată după 1998.

Autorităţile anunţau că investiţia pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa este evaluată la 44 de miliarde de lei - 26 milioane dolari, potrivit cursului valabil în anul 1994.

Sectorul dintre București și Fetești a fost construit între anii 2001 și 2007

Pe 20 iunie 2001, au deschise oficial lucrările la austostrada București- Constanța.

În 2004 au fost deschise traficului două noi tronsoane: București–Fundulea și Fundulea–Drajna Nouă, însumând aproximativ 106 km. La sfârșitul lunii iunie 2006, Autostrada Soarelui a fost data în folosință și pe tronsonul Drajna-Fetești, însă numai pe două dintre cele patru benzi de circulație, pentru că celălalt sens să fie terminat în anul următor.

În 2008, deși spațiile de servicii erau amenajate, nicio benzinărie nu era deschisă pe toată distanță între București și Cernavodă. Primele benzinării s-au deschis în vara anului 2009.

În toamna lui 2011, 166 km din autostradă erau complet operaționali, iar din luna iulie 2012, întreaga distanță dintre București și Constanța, de aproximativ 202 km.

În data de 19 iulie 2012, întreaga autostradă a fost data în folosință, însă pe o porțiune de aproximativ 26 km între Cernavodă și Medgidia această a fost circulabilă doar pe o singură bandă de circulație pe sens, vreme de 5 luni, până în 29 noiembrie 2012, când a fost terminată și a devenit circulabilă pe ambele sensuri de mers pe întreagă ei lungime.

20 de milioane de euro, încasați, anual, din taxa de pod

Anual, Compania Națională de Drumuri, CNADNR încasează aproximativ 20 de milioane de euro numai din taxa de pod Fetești Cernevodă

În 2015, din taxa de pod s-au încasat nu mai puțin 85.272.515 lei, iar în 2017, alte 25 de milioane de euro s-au încasat din taxa de pod de la Fetești pe Autostrada Soarelui, în primele 11 luni ale anului fiind înregistrate 4 milioane de treceri.

Privitor la destinația banilor încasați din taxa de pod, potrivit autorităților, aceștia merg către ”proiectarea, repararea, administrarea, întreținerea sau modernizarea drumurilor de interes național, dar și pentru rambursare de credite contractate în acest scop”.

Autostrada Soarelui - costuri totale de peste 650 de milioane de euro

Valoarea totală a investiţiei pentru lucrările la Autostrada Soarelui, până în anul 2012, când a fost oficial inaugurat și tronsonul Cernavodă-Medgidia, s-a ridicat la aproximativ 650 de milioane de euro. Reiese astfel că fiecare kilometru din această autostradă a costat 3,2 milioane de euro, potrivit gândul.ro. Banii au ajuns la firme din România, Germania, Turcia, Italia şi Franţa.

Potrivit zf.ro, în total, tronsoanele de autostradă construite după ‘89 și până ăn anul 2015, au costat 14 miliarde de lei, adică aproape 3,5 mi­liarde de euro.

Autostrada Soarelui, azi, în stare deplorabilă. Lucrările continuă. Ceaușescu e de vină

Mai multe porțiuni de pe Autostrada Soarelui au probleme și astăzi, încă de la începutul lui 2019 fiind demarate ”lucrări de modernizare”. Potrivit ministrului Răzvan Cuc însă, lucrările de reparaţii începute la Autostrada Soarelui au fost sistate înainte de minivacanța de Rusalii şi vor fi reluate pe 15 septembrie.

”Termenul de 24 de luni probabil va fi prelungit pentru că este un lucru absolut normal şi logic să nu afectăm sezonul estival. Dacă ar fi fost o neputinţă a constructorului, aş fi luat măsurile aşa cum le ştiţi, destul de drastice, dar, repet, eu mă voi consulta tot timpul când vine vorba de sezonul estival cu patronatele din turism”, a declarat Cuc.

SMURDUL Autostrăzii, pe timp de vară

Dacă şantiere nu mai sunt, deşi ar fi nevoie de lucrări pe A2, toată vara, potrivit ministrului Transportuilor, pe Autostrada Soarelui, va fi un echipaj pregătit să intervină non-stop pentru a astupa gropi acolo unde este cazul. Ministrul transportului l-a numit SMURDUL Autostrăzii.

Autoritățile au susținut de-a lungul timpului, și o fac și în prezent, că problemele cele mai frecvente sunt pe tronsonul de autostradă construit pe vremea lui Ceaușescu, și apar din cauza materialelor folosite la momentul respectiv.

"Cei 40 de kilometri din A2 pe care riscă să apăra probleme (cei de la intrare/ieșire din București-n.red) au fost proiectați înainte de 1989. Pe vremea aceea, se considera că betonul e cel mai bun material din care poți construi o autostradă. Acum facem autostrăzi cu terasament și covor asfaltic, dar pe atunci se consideră că betonul e soluția ideală!, spunea în vara lui 2018, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru ziare.com.

România, pe ultimul loc în UE la siguranța rutieră

În statistica accidentelor rutiere, publicată de Comisia Europeană în ultimii doi ani, România figurează pe ultimul loc, cu o rată de aproape 100 de decese la milionul de locuitori. Media europeană este de 50 de decese la un milion de cetățeni. În 2017 și-au pierdut viața 1951 persoane. Anul trecut, rata a scăzut cu 4%. Vârful istoric consemnat de statistici este înregistrat în 2008: 3061 de victime. O treime mai puțin, în condițiile în care în acest deceniu au fost dați în folosință mai puțin de 500 de kilometri de autostradă.

Surse: zf.ro, ziare.com, gandul.ro, dw.com, capital.ro, wikipedia.org