Paste 2022. Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în Săptămâna Mare

Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este o perioadă foarte importantă pentru toți românii care fac pregătiri pentru Paște. În ultima săptămâna din postul Paștelui există o mulțime de obiceiuri și tradiții de care creștinii țin cont. Iată câteva dintre acestea.

Încă din bătrâni, zilele din Săptămâna Mare sunt considerate mărețe și sfinte. Începând cu Duminica Floriilor, românii merg la biserică pentru a participa la slujbele speciale din această perioadă, numite denii.

În Săptămâna Patimilor, creștinii se pregătesc de sărbătorile pascale printr-o curățenie generală în gospodării. Aceștia mătura curțile, bat covoarele, repară gardurile și curăță șanțurile de gunoaie pentru a-i prinde Paștele pregătiți.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare

Pentru Săptămâna Mare există o mulțime de tradiții și obiceiuri de care românii țin cont. Iată câteva dintre acestea:

Începând cu Lunea Mare, femeile se apucă să facă curățenie în case pentru sărbătoarea ce urmează să vină. În această zi, românii aerisesc casa și toate obiectele din ea pentru a ieși tot răul, zugrăvesc și spală draperiile, covoarele sau perdelele. Conform tradiției, mulți oameni se pregătes de sărbătorile pascale prin curățenie, deoarece se spune că: „Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”, relatează creștinortodox.ro.

În seara zilei de miercuri din Săptămâna Mare, doar în anumite regiuni ale țării, copiii sunt trimiși să meargă cu colindul pentru a strânge ouă, pe care să le înroșească în Joia Mare.

În cele mai multe zone din România, Joia Mare este cunoscută ca ziua în care se înroșesc ouăle pentru Paște. De asemenea, în această zi se ține post cu mâncare uscată și nu se mai bat clopetele la biserică, ci toaca. Tot în Joia Mare, creștinii merg să se împărtășească după ce au primit Sfânta Taină a Spovedaniei.

În Vinerea Mare, cunoscută ca Vinerea Neagră, este considerată cea mai tristă zi din Săptămâna Mare pentru că se aduce aminte de răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus Hristos. Tot în această zi, exista obiceiul de a se ține post negru. Cei care nu pot ține postul trebuie să știe că în vinerea din Săptămâna Mare nu se consumă urzici și oțet, pentru că Iisus Hristos a fost pus să bea oțet după ce a fost biciulit.

În Sâmbătă Mare, la miezul nopții, preoții sfințesc pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, semn că postul a luat sfărșit, conform sursei citate mai sus. Tot în sâmbăta din Săptămâna Mare, românii merg la biserică noaptea pentru a lua Lumină din Lumină.

De asemenea, o altă tradiție este reprezentată de salutul credincioșilor începând cu duminica Paștelui. Aceștia își spun timp de 40 de zile „Hristos a înviat!“ pentru a primi un răspuns cu „Adevărat a înviat!“.

Un alt obicei din bătrâni este reprezentat de activitățile femeilor în Sâmbătă Mare. Acestea se spală pe cap, își aranjează părul și se îmbracă în haine noi sau curate, se închină și se roagă la icoane, iar apoi se apucă de plămădit.

În Săptămâna Mare există o tradiție foarte importantă pentru toți credincioșii. Se spune din bătrâni că este bine să ierți toate greșelile tale sau ale celorlalți și să te împaci cu persoanele cu care te-ai certat.