Ziua Națională a României. Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri pe 1 decembrie

Ziua Națională a României. Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri pe 1 decembrie. În anul 2018 celebrăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918, desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Ziua de 1 decembrie devine zi naţionalã a României în 1990. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Pe 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, cu România. Astfel, se creează un singur stat naţional.

La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi, unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar la final, unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România ( 1 decembrie 2018). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918. În anul 2018, celebrăm Centenarul Marii Uniri.

Istoricii spun că primul pas este fãcut de fapt la 21 nov./4 dec. 1917, când Sfatul Țãrii din Basarabia proclamã Republica Democraticã Moldoveneascã, urmat de cel din 24 ian./6 feb. când se adoptã declaraţia de independenţã. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării de la Chişinãu, ales prin vot direct, egal, universal și secret decide cu majoritate de voturi unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.

Apoi Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina, convoacã un Congres General al Bucovinei pentru 15/28 nov. 1918 la Palatul Mitropolitan din Cernãuţi.

Preşedintele Congresului, Iancu Flondor, citește moţiunea care afirmã cã Bucovina este parte organicã a Moldovei. Congresul general al Bucovinei hotãrãşte în numele suveranitãţii naţionale unirea necondiționată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.

Chiar în zilele când românii din Bucovina rosteau hotarârea de Unire cu România, în Transilvania se pregãtea ultimul act al marii epopei naţionale.

La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane venite din toate colţurile ţării, adoptă o rezoluţie care prevede unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Rezoluția consfințește această unire pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor, și mai ales crearea unui singur stat naţional.

În documentul citit de Vasile Goldiş se arată că: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.

Mai mult decât atât, în acest document se mai solicită: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va judeca, instrui și administra în limba sa proprie prin indivizi din sânul său. Fiecare popor va primi drept de reprezentare la guvernarea ţări, dar și în corpurile legiuitoare. Fiecare popor va beneficia de deplină libertate autonomă confesională și egală îndreptăţire pentru toate confesiunile din Stat.

La Adunarea de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Naţional Român, în fapt un organism legislativ, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, numit și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul a hotărât să trimită la București o delegaţie, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea. Acesta, la 1/14 decembrie 1918, înmânează regelui Ferdinand I, Declaraţia de la Alba Iulia.

Ca în fiecare an, de Ziua Naţională a României, la Bucureşti are loc o paradă militară, la care, în acest an, participă militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.

De obicei, parada de 1 decembrie este una grandioasă. Pe lângă militarii români, vor fi și militari străini ce vor defila la paradă. Militarii străini vor fi din Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, SUA, Turcia şi Ucraina.

Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii militare şi religioase. Aceștia vor participa și la depunerea de coroane de flori, întâlniri cu militari veterani şi veterani de război, defilări şi expoziţii de tehnică militară de luptă şi armament, în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.

Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz, cu ocazia Zilei Naționale.

Sursă foto: a1.ro