Urmărește A1 pe DiscoverTotusi, singurele lucruri care au dat rezultate au fost serviciile medicale bune si conditii mai bune de viata, acest lucru crescand rata medie de viata cu pana la 50%, de la 50 la 88 de ani. Insa o viata lunga nu inseamna si o viata sanatoasa, pentru ca la batranete toti oamenii au probleme - boli cronice, diabet, pierderea dintilor sau parului, etc.
Profesorul Cynthia Kenyon, despre care specialistii spun ca ar trebui sa castige Premiul Nobel, a descoperit secretul unei vieti lungi si bune. Totul se rezuma la carbohidratii consumati, proveniti din banane, cartofi, paine, paste, biscuiti, prajituri, etc., care afecteaza doua gene ce joaca un rol important in mentinerea tineretii si longevitatii.
Studiul realizat de Kenyon a fost efectuat pe rame cu o dimensiune de un milimetru, care traiesc in intreaga lume, indiferent de clima. Cercetatoarea a reusit sa creasca durata de viata a ramelor de sase ori si sa o faca mai buna.
Genele pe care le-a descoperit Kenyon controleaza procesul de imbatranire al sobolanilor, soarecilor, maimutelor, si exista dovezi ca ele sunt active si la oameni.
"Aceasta descoperire a revolutionat modul de a intelege procesul de imbatranire. In urma cu zece ani credeam ca totul se reduce la trecerea timpului si ca organismul se uzeaza. Insa Kenyon ne-a aratat ca totul tine de gene, ceea ce duce la posibilitatea de a incetini procesul cu ajutorul medicamentelor", a declarat Jeff Holly, profesor la Bristol University, citat de Daily Mail.
Dupa 18 zile de viata, ramele studiate deja sunt batrane si este posibil ca peste doua zile sa moara. Totusi, se pare ca reducerea activitatii unei gene poate avea un efect dramatic.
"In loc sa moara la 20 de zile, primele rame au trait 40 de zile si nu erau imbatranite, se comportau ca niste exemplare tinere. La oameni, acest lucru ar insemna sa le dai 30 de ani, cand de fapt ei au 60 de ani", a explicat Kenyon.
Dupa mai multe incercari, cercetatoarea a reusit sa mentina ramele in viata timp de 144 de zile, ceea ce se traduce prin 450 de ani in lumea oamenilor.
Reducerea caloriilor consumate a avut un efect extraordinar asupra organsimelor pentru ca poate schimba radical comportamentul a doua gene - cea care controleaza insulina si care poate activa alta gena, care functioneaza precum un elixir al vietii.
Dupa ce a descoperit aceasta gena, pe care a numit-o "Moartea", pentru ca in momentul in care este activa poate diminua durata de viata, Kenyon si-a schimbat propria dieta, reducand carbohidratii, intrucat acestia provoaca un exces de insulina in corp.
Genele au fost descoperite si la oameni, dupa ce a fost observata o comunitate de liliputani din regiunea de nord a Ecuadorului, unde nu exista nicio forma de cancer.
"Carbohidratii, in special cei rafinati, precum zaharul, produc insulina in exces. De cand am facut descoperirea, am redus consumul si am eliminat alimente precum cartofii, orezul, painea si pastele. Mananc salate, ulei de masline si nuci, legume, branza, pui si oua", a declarat Kenyon.
Sursa: Intact News
Foto: nutrition-tips-and-guide.blogspot.com / topnews.ae
