Aspectul ei inedit, frunzele colorate in verde inchis si foarte lucioase mi-au atras privirile de cum am intrat in magazin. Chiar asezate pe pardoseala, intr-un colt, unde nu erau puse in valoare.
Planta creste pana la o dimensiune adecvata unui apartament de bloc: 80 de cm inaltime. Este originara din China si s-a adaptat foarte bine in conditiile climaterice de la noi. Iubeste lumina, insa nu suporta soarele direct in arsita dupa-amiezelor de de vara. Cand vine vremea sa infloreasca, face niste flori mici, albe sau roz foarte inmiresmate, in forma de stea.
Fructele mici si rotunde, un pic mai marunte decat o boaba de mazare, sunt colorate in rosu puternic, bine definit si apar in ultimele cateva luni ale anului. In combinatie cu frunzele verde inchis, compun o imagine extrem de echilibrata si armonioasa. Initial, numarul limitat al bobitelor inca verzi impodobeste incet, incet planta. Asta se intampla pana in octombrie, cand sporesc si devin semnificative.
Tot in aceasta luna, nuanta li se schimba in rosu aprins. In noiembrie si decembrie, planta este la cota de frumusete cea mai ridicata, apoi numarul fructelor se reduce incepand cu luna ianuarie.
Cultivarea Ardisiei este dificila si cresterea lenta. Are nevoie de o atentie speciala daca dorim sa ne bucuram de prezenta ei timp de mai multi ani. Curentii de aer reci sau calzi ii afecteaza cu usurinta frunzisul si fructele. Pentru o dezvoltare corespunzatoare, planta trebuie fertilizata la fiecare doua saptamani.
Tinuta intr-un loc luminos si udata corespunzator, Ardisiei ii va merge excelent. Solul care o ajuta sa se dezvolte sanatos este compus din turba si nisip, amestecate cu pamant de frunze in parti egale. Cand planta creste excesiv sau are ramuri inegale, neestetice, se poate tunde la dimensiunea dorita. Taierile trebuie sa aiba loc la sfarsitul calendaristic al iernii, mai exact in februarie.
Foto: www.redbubble.com
Citeste si Revista Felicia!
