Zinaxarul zilei de 29 august. Calendarul ortodox prăznuiește în această zi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul și pe Teodora din Tesalonic.
În această luna în ziua a douăzeci și nouă, pomenirea tăierii cinstitului cap al cinstitului slăvitului Prooroc înainte-mergător și Botezator Ioan.
Sfântul Ioan, Inaintemergatorul și Botezătorul Domnului a primit de la însusi Domnul Hristos mărturia că el era cel mai mare dintre toți oamenii născuți din femeie și cel dintâi între Profeți. Pe cînd încă se află în pântecele mamei sale, el a tresărit de bucurie în preajma lui Mesia pe care îl purta în ea Prea Sfînta Maică a Domnului. La maturitate, el, "de care lumea nu era vrednică" (cf Evrei 11:38), se retrase în pustiu, acoperit cu o haina din par de cămilă și încins cu o curea de piele, această semnificând stapânirea tuturor pornirilor trupești. Regăsind, că un nou Adam, starea de armonie a firii noastre create pentru a se dedică numai lui Dumnezeu, el se hrănea cu cosași și cu miere sălbatică, și își ținea în contemplare mintea netulburată de grijile acestei lumi. În anul 15 al domniei lui Tiberiu Cezar (anul 29), Ioan, când a auzit Cuvântul lui Dumnezeu în pustie, se duse în regiunea Iordanului, pentru a predică pocăînță către mulțimile care veneau la el, atrase de viață să îngerească. El îi boteza în apele Iordanului în semn de curățire de păcatele lor, și pentru a-i pregăti să îl primească pe Mântuitorul el îi îndrumă să facă mai curând roade vrednice de pocăînță, decît să se laude că sînt fiii lui Avraam. Reluând cuvintele profetului Isaia, el le spunea : "Glasul celui care strigă în pustiu. Pregătiți calea Domnului, drepte faceți în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru. Toată valea să se umple și tot muntele și dealul să se plece; și să fie cele strâmbe, drepte, și cele colțuroase, cai netede. Și se va arată slavă Domnului și tot trupul o va vedea căci gură Domnului a grăit". (Is. 40:3-5).
Pentru că poporul se întreba dacă nu era el Mântuitorul așteptat de atîtea generațîi, Ioan le spuse: "Eu va botez cu apă, dar vine altul mai mare decât mine, El va va boteza cu foc și cu Duh Sfânt". Curățenia să și dragostea să pentru feciorie erau într-atât de mari incât fu considerat vrednic nu doar de a-l vedea pe Mântuitor, al cărui Înaintemergător fusese pus, ci chiar să Îl boteze în Iordan și să fie martorul descoperirii Sfintei Treimi.
Sfântul Ioan medita fără încetare la Cuvîntul lui Dumnezeu și le consideră pe toate ale acestei lumi că nesemnificative în față respectării Legii dumnezeiești, a cărei desăvîrșită întruchipare era viață să. De aceea nu se temea să adreseze reproșuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rușine și dezmățat care, contrar Legii, se căsătorise cu Irodiada, soția fratelui sau Filip pe când acesta din urmă era încă în viață și avusese cu ea o față, Salomeea. Făcîndu-se mijlocitorul conștiinței înveterate a pescarului, Profetul îi vorbea în numele lui Dumnezeu : "Nu îți este îngăduit să ai că soție pe femeia fratelui tău". De aceea Irodiana nutrea în ea o ranchiună puternică împotriva lui Ioan și voia să îl omoare ; era însă împiedicată de Irod care îl proteja, că bărbat drept și sfânt, dar mai ales pentru că se temea de poporul pe care îl cinstea că pe un trimis al lui Dumnezeu. În cele din urmă Irodiada cea perfidă își atinse scopul și făcu astfel încît Profetul să fie dus la închisoare în fortăreața din Macheronte. Cînd fu aniversarea zilei de naștere a regelui, în apropierea Paștilor, acesta invită pe notabilii regatului sau la un mare ospăț, în timpul căruia toți se dedara îmbuibării și beției. Salomeea dansa cu voluptate în față mesenilor acestui banchet al slavei deșarte, și ea plăcu privirii desfrânate a tatălui sau care îi jură să îi dea că recompensă orice i-ar cere, chiar de-ar fi jumătate din regatul sau. La sfatul mamei sale, tânara ceru să îi fie adus imediat pe un platou capul lui Ioan Botezătorul. Regele se simți încurcat, dar din cauza juramântului sau, și pentru a nu-și pierde onoarea în față invitaților, se decise să îl omoare pe Cel Drept. Sentita fu pe loc executată, un soldat îi taie capul Sfîntului Ioan în închisoare și îl aduse imediat, încă sângerând, pe un platou, în sala de ospăț care adresa în tăcere reproșul sau față de slăbiciunea criminală a regelui. Salomeea prezența mamei sale trofeul, cu aerul de a spune : "Manânca, o, mama, trupul celui care a trăit că unul fără trup, și bea sângele lui. Această limba care nu înceta să ne facă reproșuri va tăcea de-acum pentru totdeauna".
Ucenicii Sfântului veniră să îi ia trupul și merseră să îl îngroape în Sevastia apoi se duseră să îl instiinteze pe Iisus. Abia mult mai târziu Moaștele Sfântului Înaintemergător fură regăsite în mod miraculor, pentru a raspândi harul asupra credincioșilor care li se închină.
Acest act sângeros pare să fi fost îngăduit de Dumnezeu pentru că după ce a fost Inaintemergatorul lui Hristos pe pamânt, Sfântul Ioan Botezătorul să fie de asemenea în împărăția morților și să meargă să instiinteze pe morțîi cei drepți de speranța în Mântuire, venirea apropiată a lui Mesia care trebuia să spargă prin Cruce porțile și închizătorile Iadului.
Prin viață precum și prin moartea să, Inaintemergatorul ramâne de asemenea pentru toți Creștinii un Profet și un stapânitor al viețîi spirituale. Prin comportamentul sau ireproșabil, el îi învață să lupte pâna la moarte împotriva păcatului, nu numai pentru respectul dreptății și ascultarea Legii lui Dumnezeu dar și pentru a înainta în virtute și curăția inimii. Orice conștiința cizelată prin meditarea asupra Legii lui Dumnezeu se aseamănă deci cu Inaintemergatorul și croiește "căile Domnului" în sufletul care se căiește, pentru a-i da cunoașterea Mântuirii (cf. Luca 1:76).
Tot în această zi, pomenirea Cuvioasei Teodora, cea din Tesalonic, care era cu neamul din Egina.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sursă: calendar-ortodox.ro
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. De ce se ține post negru mâine... Rugăciunea începutului de an școlar. Cea mai puternică rugăciune pentru ajutor...
