Indiferent cât de aspectuoase, aromate și frumos colorate sunt produsele din comerţ, nu se compară cu preparatele făcute de mâna ta în casă!
Fiind pretenţioase, pentru reusita gemurilor, compoturilor și dulceţurilor, sunt necesare cunoasterea si respectarea mai multor reguli.
- Fructele folosite la dulceaţă trebuie să fie proaspete si nu prea coapte.
- Este bine să se prepare numai câte 1 kg o dată, nu mai mult, pentru a scurta timpul de fierbere, astfel păstrând fructele întregi.
- Gemurile și dulcețurile se fierb într-o cratiţă, păstrată numai în acest scop, care se unge cu lămâie complet, pe dinăuntru, înainte de a se începe prepararea dulceţii.
- În timpul fierberii nu se amestecă cu lingura, pentru a nu se zdrobi fructele, ci se agită numai cratiţa, din când în când, apucând-o de mânere.
- Imediat după ce la suprafaţa dulceţii apar băsicuţe mici, se mai lasă câteva clocote si se trage cratiţa pe marginea aragazului, pentru a încerca siropul pe o farfurioară.
- Dulceaţa se lasă întotdeauna să se răcească în cratiţă, apoi se toarnă în borcane. Se păstrează la temperatura camerei, altfel se zahariseste.
- Dacă dulceaţa este făcută cu îndulcitori (fructoză românească, naturală, de la plafar - pentru diabetici), borcanele trebuie sterilizate prin fierbere.
- Pentru gem, se pune zahărul la fiert odată cu fructele. Se toarnă cald în borcane, care se ţin apoi la cuptor 15-20 minute, foc mic, până prind o coajă deasupra. Se lasă să se răcească, apoi se leagă.
- Marmelada se face din fructe foarte coapte, care se fierb mai întâi, apoi se trec prin sită. Piureul rezultat se scade la foc iute, ca să nu-si schimbe culoarea si se amestecă mereu, ca să nu se prindă de vas până, când se evaporă tot lichidul si rămâne numai pulpa fructelor. Zahărul se adaugă la sfârsit, se mai dă câteva clocote, până scade si zeama care se lasă după ce s-a pus zahărul, apoi se toarnă fierbinte în borcane încălzite, care se dau 20 minute la cuptor foarte slab, ca să prindă o coajă.
- Pelteaua se prepară în general din fructe acre: coacăze, agrise, coarne, caise, visine, gutui, mere rosii. Se fierbe la foc iute, ca să păstreze culoarea naturală a sucului de fructe. E gata când o picătură pusă pe o farfurie, lăsată la rece, se întăreste repede. Se spumuieste ca orice dulceaţă si se toarnă fierbinte în borcane încălzite, după care se mai ia o dată spuma.
- Compoturile se fac din fructe proaspete, sănătoase, coapte, dar nu moi. Este bine ca de la început să se sorteze cele moi, pentru gem sau marmeladă, si cele tari, pentru compot si dulceaţă. Compotul se poate îndulci după gust (nu zahărul îl conservă, ci modul de legare a borcanelor si sterilizarea). La 1 kg zahăr se pot pune 2-3 l apă. Fructele se asază crude în borcane, lăsându-se un spaţiu de 2-3 cm până la gura acestora. Zahărul se dizolvă în apă rece sau călduţă. Siropul se toarnă rece până la nivelul fructelor, aromele împărţindu-se în fiecare borcan. Borcanele se leagă si se sterilizează.
Citește și: Rețete cu căpșuni. Dulceață de căpșuni și Gem de căpșuni. Trucuri pentru o culoare perfectă
Cireșele confiate sunt un fel mai special de dulceaţă; se pot adăuga la diferite preparate dulci gen creme, sarlote, îngheţate. Le putem mânca si simple, pentru că sunt delicioase.
Un gem acrisor, mai rar întâlnit la noi, dar foarte bun, este gemul de rubarbă.
Rar este și compotul de dude negre; se pregătește asemenea celui de mure si este folosit la ornarea prăjiturilor si tartelor de fructe. Se serveste fie simplu compot, fie în prăjituri, tarte si chiar ca ornamente de tort.
Citește și: Gem sau dulceață de caise. 3 rețete simple pe care le vei adora
Vișinele, cireșele, coacăzele, zmeura, murele, agrișele etc. pot fi conservate astfel încât pe timp de iarnă să poată fi folosite la diverse deserturi, de la plăcinte, la ornamente de prăjituri si tarte, sau ca adaos la sosuri si fripturi.
Dulceţurile se păstrează, ca și compoturile, în încăperi curate și bine aerisite.
Colțunași cu carne și sos de sfeclă roșie... Rețetă de roșii deshidratate, conservate în ulei de măsline aromatizat...
