Guma de mestecat are rădăcini adânci în istoria umanității. În perioada preistorică, oamenii mestecau rășini din copaci sau seva unor arbori care avea o textură elastică și împrospăta respirația. În Grecia și Roma Antică, foloseau ceară de albine sau alte rășini.
La începutul secolului al XIX-lea, guma de mestecat a început să fie produsă în masă, inițial dintr-un amestec de ceară de albine și chicle - seva arborelui Manilkara chicle. În 1906, William Wrigley Jr. a lansat guma de mestecat Wrigley's Spearmint, care conținea substanțe sintetice în loc de sevă naturală, fiindcă erau mai ieftine și mai ușor de produs în masă.
Ce conține guma de mestecat?
Guma de mestecat modernă conține un amestec de materiale cauciucate, zahăr sau îndulcitori artificiali, conservanți, arome și coloranți. Unele gume conțin și vitamine sau minerale adăugate pentru beneficii suplimentare.
Baza de gumă este materialul cauciucat, compus dintr-un amestec de ingrediente ținut secret de obicei de producători, BBC Science Focus. În general, acesta conține:
- Umpluturi precum talcul sau carbonatul de calciu, care oferă volum și textură gumei de mestecat;
- Elastomeri (polimeri elastici) sintetici. Până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, gumele de mestecat se obțineau din latex natural derivat din arborii de sapodilla, dar de atunci se preferă elastomerii sintetici, cum ar fi acetatul de polivinil;
- Emulsificatori, care mențin ingredientele bine amestecate, inclusiv a aromelor și coloranților. Totodată, au proprietăți antiaderente;
- Emolienți, cum ar fi uleiurile vegetale și lecitina, care păstrează guma moale. Dacă mesteci mult guma, emolienții se pot pierde, făcând guma tare.
Îndulcitorii din guma de mestecat diferă de la un produs la altul. Unele folosesc în rețetă zahăr din trestie, zahăr din sfeclă sau sirop de porumb, în timp ce altele conțin înlocuitori ai zahărului precum xilitolul, sorbitolul și aspartamul.
Aromele adăugate în guma de mestecat pot fi naturale sau sintetice, iar conservantul cel mai folosit este un compus organic numit butilhidroxitoluen (BHT).
Sunt ingrediente dăunătoare în guma de mestecat?
Toate ingredientele utilizate în guma de mestecat sunt sigure pentru consumul uman. Cu toate acestea, unele dintre ele sunt controversate:
BHT
Există studii pe animale care sugerează că dozele mari de BHT pot cauza cancer. Totuși, alte cercetări nu au confirmat acest efect, conform Healthline.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) consideră că BHT este în general sigur în doze mici, de 0,25 mg per kg. Majoritatea oamenilor consumă mult sub acest nivel.
Aspartamul
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus recent acest îndulcitor artificial în categoria produselor „posibil cancerigene pentru om”. Cantităţile zilnice de 40 de miligrame pe kilogram de greutate corporală, au precizat oficialii OMS. Efectele negative sunt posibile la cantități foarte mari.
Studiile i-au atribuit diverse efecte adverse, de la dureri de cap și până la obezitate sau cancer. Anul acesta, mai multe grupuri de consumatori au lansat o petiție adresată Comisiei Europene și statelor membre ale UE prin care solicită interzicerea aspartamului în Europa, relatează Euronews.
Alți îndulcitori artificiali
Xilitolul, sorbitolul, manitolul și alți alcooli de zahăr folosiți ca îndulcitori în gumele fără zahăr nu sunt complet absorbiți în intestin și fermentează în colon. La persoanele sensibile sau dacă sunt consumați în cantități mari, pot să provoace gaze, balonare, crampe abdominale și/sau diaree.
La majoritatea oamenilor, două-trei gume cu xilitol consumate zilnic nu provoacă probleme, dar 10 sau mai multe pot avea efect laxativ.
Coloranții
Unele persoane pot fi sensibile la anumiți coloranți din compoziția gumei de mestecat. Coloranții Roșu 40, Galben 5 și Galben 6 au fost asociați cu hiperactivitate și tulburări de atenție la copii. În țările UE, produsele care îi conțin trebuie să menționeze pe etichetă aceste efecte adverse.
Coloranții și aromele artificiale pot să provoace și intoleranțe alimentare sau reacții digestive la persoanele sensibile sau dacă sunt consumate în cantități mari.
Zahărul
Gumele de mestecat care conțin zahăr sunt tot mai rare, dar unii producători continuă să folosească zahăr obișnuit, care predispune la carii. La persoanele cu diabet, guma cu zahăr poate cauza fluctuații ale glicemiei. Dacă mesteci multă gumă cu zahăr, riști să te confrunți cu balonare sau disconfort gastric.
Ce se întâmplă dacă înghiți guma de mestecat?
Probabil că ai auzit și tu mitul potrivit căruia, dacă înghiți gumă de mestecat, aceasta rămâne în stomac timp de șapte ani. Această convingere este foarte răspândită, dar este complet falsă. Nu se știe care este originea acestui mit de șapte ani, dar este destul de eficient pentru a-i împiedica pe copii să înghită guma.
Îndulcitorii, aromele, conservanții și emolienții sunt descompuși de sistemul digestiv, dar baza gumei de mestecat nu se digeră. De obicei, dacă înghiți guma de mestecat, ea va fi eliminată în mod natural prin sistemul digestiv, fără a cauza probleme. Orice nu poate fi digerat este eliminat prin scaun. De obicei, guma este eliminată complet din organism în mai puțin de 7 zile.
Totuși, există situații în care poate cauza blocaje intestinale, în special la copii, arată studiile. Acest lucru se întâmplă rar și dacă se înghit cantități mari de gumă sau mai multe gume într-o perioadă scurtă. În astfel de cazuri, ea se poate aduna într-o masă compactă numită bezoar pe care organismul nu o poate digera și stagnează în tractul digestiv.
Pe lângă blocajele intestinale, înghițirea repetată a gumei poate cauza și:
- dureri abdominale
- constipație cronică
- gaze
- diaree
Persoanele de toate vârstele, dar în special copiii, ar trebui să evite înghițirea gumei, deoarece aceasta poate duce la înecare. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca guma să nu fie oferită copiilor mici. Ea poate fi consumată doar de copiii care sunt suficient de mari pentru a înțelege că nu trebuie să o înghită.
Ce efecte negative are guma de mestecat?
Mestecatul constant de gumă pune o presiune excesivă pe articulațiile temporo-mandibulare, mușchi și dinți, ceea ce duce la stres, dezechilibru și aliniere greșită a dinților, conform centrului medical Cleveland Clinic, din SUA. Acest lucru poate cauza:
- pocnituri sau clickuri în una sau în ambele articulații temporo-mandibulare
- dureri de maxilar
- dureri de cap
- fracturi dentare
Persoanele care suferă de o tulburare a articulației temporo-mandibulare ar trebui să evite complet guma, recomandă medicul dentist Karyn Kahn. Celelalte ar trebui să limiteze mestecatul de gumă la mai puțin de 15 minute pe zi pentru a preveni aceste probleme.
Alte efecte adverse ale gumei de mestecat includ:
- Carii, dacă guma de mestecat conține zahăr. Acesta hrănește bacteriile din gură, care îl fermentează zahărul și produc acizi ce atacă smalțul dinților;
- Probleme digestive precum balonare, gaze, crampe abdominale sau diaree când se consumă în cantitate mare gumă cu aditivi și îndulcitori artificiali;
Citește și: Specialiștii trag un semnal de alarmă legat de gumă. De ce să nu o mestecăm mai mult de 5 minute
Dar efecte pozitive?
Guma de mestecat poate avea și efecte pozitive. Mestecatul ajută la curățarea dinților și la prevenirea formării plăcii dentare prin stimularea producției de salivă. Aceasta curăță resturile alimentare rămase în gură și neutralizează acizii produși de bacterii. Totuși, dr. Kahn avertizează că guma nu trebuie să înlocuiască periajul după mese sau alte obiceiuri legate de igiena orală.
Cercetările au arătat că mestecatul gumei în timpul unor sarcini poate îmbunătăți diverse funcții cerebrale, cum ar fi vigilența, memoria, înțelegerea și luarea deciziilor. Deși mecanismul nu este clar, o teorie este că masticația crește fluxul de sânge către creier.
De asemenea, guma de mestecat poate reduce depresia, anxietatea și stresul, potrivit unui studiu. Mestecatul gumei a fost asociat cu scăderea nivelului de cortizol, hormonul stresului.
Mestecatul gumei poate fi și o metodă eficientă de a slăbi. Ea are un gust dulce plăcut, dar este săracă în calorii și reduce impulsul de a ronțăi. Potrivit unor studii, guma de mestecat poate reduce pofta de mâncare, ceea ce ar putea preveni mâncatul în exces. Totuși, alte cercetări au arătat că ea nu influențează apetitul sau aportul de energie.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
Beneficiile laptelui de mei. De ce îți poate diversifica dieta... Ce înseamnă dacă te trezești la aceeași oră în fiecare noapte...