Tot ce trebuie să știi despre vaccinul HPV. Care sunt beneficiile lui, eficiența și efectele adverse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Peste 95% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (prescurtat HPV). De peste două decenii, România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin la nivel european, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Cazurile noi diagnosticate sunt cu peste 50% mai numeroase decât media europeană, iar mortalitatea este și mai alarmantă: chiar de trei ori peste media europeană.

Cancerul de col uterin este o afecţiune care poate fi prevenită prin vaccinare. Deși vaccinul împotriva HPV a fost inclus într-un program național încă din anul 2008, rata de vaccinare se menține scăzută în țara noastră.

Lipsa de informații și percepțiile greșite despre acest vaccin continuă să reprezinte obstacole majore în România. Deși este sigur, eficient și disponibil gratuit până la vârsta de 18 ani, mulți părinți ezită să-l solicite. Miturile privind efectele adverse și comunicarea slabă din partea autorităților mențin reticența față de vaccinarea HPV.

În plus, deși vaccinarea băieților a devenit posibilă în România începând cu 2023, puțini părinți știu acest lucru, iar solicitările sunt încă reduse. Infecția cu HPV nu afectează doar fetele. Și băieții pot dezvolta, în timp, anumite forme de cancer cauzate de acest virus.

Citește și: Virusul HPV, care răpește viața atâtor femei, anual, le poate cauza cancer și bărbaților: "Nu apare de la început în forma lui invazivă, gravă". Care sunt primele semne

Cancerele provocate de HPV sunt unele dintre puținele cancere pe care le putem preveni prin vaccinare. Iată ce trebuie să știi despre vaccinul HPV ca să poți lua o decizie informată pentru copilul tău sau pentru tine:

Ce este HPV și cum se transmite

Virusul HPV infectează pielea și mucoasele, de cele mai multe ori prin contact sexual vaginal, oral și anal. Aproape toate persoanele active sexual, bărbați și femei, se infectează într-un interval de la câteva luni și până la câțiva ani după debutul vieții sexuale, potrivit National Cancer Institute, instituție guvernamentală americană de cercetare a cancerului.

În aproximativ 80% din cazuri, organismul poate identifica și elimina virusul HPV fără tratament, în circa 2-3 ani de la infectare. Uneori, sistemul imunitar nu poate controla infecția, iar dacă rămâne în corp o perioadă lungă de timp, poate provoca leziuni care s-ar putea transforma în cancer.

Există peste 200 de tulpini sau tipuri de HPV, dar numai 15 dintre ele sunt considerate cu risc oncogen crescut. Acestea pot cauza cancer de col uterin și alte cancere: anal, vulvar, vaginal, penian și oro-faringian. Două dintre ele, HPV 16 și HPV 18, sunt implicate în apariția a 70% dintre cancerele de col uterin asociate virusului papiloma uman.

Celelalte tipuri de HPV produc doar leziuni benigne pe piele de tipul condiloamelor sau verucilor genitale. Acestea apar la câteva săptămâni, luni sau chiar ani de la infectare. Simptomele includ mâncărimi, senzație de arsură sau sângerări ușoare.

Infecțiile cu HPV cu risc crescut de cancer sunt asimptomatice. De aceea, testarea periodică este foarte importantă după începerea vieții sexuale.

Ce este vaccinul HPV și cum funcționează

Vaccinul HPV este conceput pentru a proteja organismul împotriva tulpinilor periculoase ale virusului, în special HPV 16 și 18, dar și împotriva celor cu risc scăzut, responsabile de apariția negilor genitali. El stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi împotriva virusului care oferă protecție pe termen lung. Astfel, dacă o persoană intră în contact cu tulpinile de virus incluse în vaccin ulterior administrării lui, organismul le poate elimina mai ușor.

În România, sunt disponibile trei tipuri de vaccin care oferă protecție împotriva majorității cazurilor de cancer de col uterin. Unele protejează și împotriva cancerelor oro-faringian, vaginal, vulvar, penian și anal cauzate de HPV.

Cele trei tipuri de vaccin sunt:

• bivalent (Cervarix), care acoperă tulpinile HPV 16 și 18, responsabile pentru 70% dintre cancerele de col uterin;
• tetravalent (Gardasil), care oferă protecție și împotriva HPV 6 și 11, responsabile pentru veruci genitale, pe lângă tulpinile 16 și 18;
• nonavalent (Gardasil 9), care extinde protecția la 9 tulpini: 7 cu risc crescut (16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) și două cu risc scăzut (6 și 11), prevenind astfel până la 90% din cazurile de cancer de col uterin și majoritatea cancerelor anogenitale și orofaringiene.

Cine ar trebui să se vaccineze și de la ce vârstă

Vârsta ideală pentru vaccinarea împotriva HPV este înainte de începerea vieții sexuale. Organizația Mondială a Sănătății și majoritatea ghidurilor medicale recomandă vaccinarea fetelor și băieților cu vârste între 9 și 14 ani. În România, serul este asigurat începând cu vârsta de 11 ani prin Programul Național de Imunizare, dar există posibilitatea de a începe vaccinarea și de la 9 ani. Vaccinul HPV poate fi administrat simultan cu alte vaccinuri.

Persoanele care nu au fost vaccinate în copilărie sau adolescență pot beneficia de vaccin și mai târziu, până la 45 de ani. Totuși, el poate fi mai puțin eficient după ce o persoană a fost infectată cu HPV.

Cât de util mai este vaccinul după începerea vieții sexuale

Majoritatea oamenilor contractează HPV la scurt timp după ce devin activi sexual. Însă, chiar dacă ai deja o tulpină de HPV, vaccinul îți poate oferi protecție împotriva altor tulpini pe care nu le-ai contractat.

Totuși, vaccinurile nu pot trata o infecție HPV existentă. Ele oferă protecție doar împotriva tulpinilor cu care organismul nu a fost încă infectat. Discută cu medicul tău dacă vaccinarea este potrivită pentru tine.

Ce riscuri și efecte adverse are vaccinul HPV

Cei peste 15 ani de monitorizare și cercetare au demonstrat că vaccinul HPV este sigur, eficient și oferă o protecție de durată împotriva cancerelor cauzate de infecțiile cu HPV.

Efectele secundare raportate sunt, în general, ușoare, potrivit medicilor Mayo Clinic. Cele mai frecvente sunt durerea, roșeața sau umflarea la locul injectării.

Uneori, pot apărea amețeli sau leșin (sincopă) imediat după administrare, motiv pentru care se recomandă ca persoana vaccinată să rămână așezată timp de aproximativ 15 minute. Sincopa este mai frecventă la adolescenți după administrarea oricărui vaccin, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Alte reacții adverse posibile pot include:

• dureri de cap
• greață
• vărsături
• oboseală
• slăbiciune

În cazuri foarte rare, poate apărea o reacție alergică gravă (anafilaxie) la orice vaccin, inclusiv la vaccinurile HPV.

Citește și: Cum putem reduce anxietatea manifestată de copii înainte de vaccinare

Ce contraindicații are vaccinul HPV

Persoanele care au avut o reacție alergică severă (cum ar fi anafilaxia) la una dintre componentele vaccinului HPV după o doză anterioară nu ar trebui să mai primească acest vaccin.

Vaccinul HPV cu 9 tulpini (nonavalent) este produs cu o drojdie de panificație (Saccharomyces cerevisiae) și nu este recomandat persoanelor care au avut reacții alergice la drojdie în trecut.

De asemenea, dacă ai o afecțiune acută de intensitate moderată sau severă, vaccinarea ar trebui amânată până la vindecare. În schimb, afecțiunile ușoare, cum ar fi diareea sau o răceală ușoară cu sau fără febră, nu sunt un motiv pentru a renunța la vaccinare.

Vaccinurile HPV nu au fost asociate cu efecte adverse asupra sarcinii sau fătului la femeile însărcinate imunizate accidental. Cu toate acestea, ele nu au fost studiate în cadrul studiilor clinice pe femei însărcinate. De aceea, vaccinarea HPV nu este recomandată în timpul sarcinii, potrivit CDC. Cel mai indicat este ca seria de vaccinare să fie începută după naștere. Totuși, nu este necesar un test de sarcină înainte de vaccinare.

Cât costă vaccinul HPV și cum îl poți primi gratuit

În România, acest vaccin este inclus în Programul Național de Vaccinare pentru fete și băieți cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani. De asemenea, femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani beneficiază de o compensare de 50% pentru el.

Vaccinul HPV poate fi solicitat și administrat prin intermediul cabinetelor medicilor de familie, pe baza unei cereri scrise din partea părinților sau a reprezentanților legali în cazul minorilor.

Pentru femeie cu vârsta peste 19 ani, vaccinul se poate obține cu 50 % compensare printr-o prescripție medicală eliberată de medicul de familie sau specialist.

În farmacii, prețul integral al unei doze este de 606 lei, iar cu rețetă compensată, ajunge la aproximativ 300 de lei.

Câte doze sunt necesare

Pentru copiii și adolescenții sub 15 ani, se recomandă administrarea a doar două doze de vaccin, la un interval de 6-12 luni. Această schemă oferă protecție de lungă durată împotriva tulpinilor periculoase ale virusului.

În schimb, persoanele care încep schema de vaccinare între 15 și 26 de ani au nevoie de trei doze, administrate pe parcursul a 6 luni, astfel: 0 luni, 1-2 luni și 6 luni. Răspunsul imun este diferit după vârsta de 15 ani și este nevoie de o stimulare mai intensă a sistemului imunitar pentru o protecție eficientă.

Trei doze de vaccin sunt recomandate și persoanelor imunocompromise (cum ar fi cele cu HIV) care se imunizează în intervalul de vârstă 9-26 de ani.

Pentru cei care nu au fost vaccinați deloc sau nu au finalizat toate dozele, specialiștii CDC recomandă vaccinarea de recuperare până la vârsta de 26 de ani. Chiar dacă ai depășit perioada ideală de administrare, vaccinul mai poate oferi protecție împotriva tulpinilor cu care organismul nu a fost încă infectat.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.