Adaugă-ne ca sursă preferată în Google”Dezinformare pe tema sprijinului pentru Ucraina. În platforma de comunicare digitală TikTok se amplifică o dezinformare referitoare la aşa-zise „dovezi” ale unei decizii luate la nivelul conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculaţii nu au nicio bază reală şi reprezintă încercări de a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federaţia Rusă îl desfăşoară în prezent în Ucraina”, precizează MApN într-un comunicat.
Ministerul subliniază că, în susţinerea acestei acţiuni de dezinformare, amplificată de mai multe conturi din platforma TikTok, este utilizat un material video extras dintr-o declaraţie de presă făcută de preşedintele interimar al României la sfârşitul lunii februarie 2025, în urma consultărilor cu partidele politice parlamentare.
”Declaraţia scoasă din context este prezentată acum drept o poziţionare recentă, care ar aduce „dovezi” că la nivelul conducerii statului ar fi fost luată „decizia” de a trimite trupe ale Armatei României în Ucraina, drept sprijin militar pentru această ţară. Toate aceste speculaţii sunt false. România a transmis în mod clar, în toate formatele de consultări la nivelul UE şi NATO la care a participat, că sprijinul pe care îl va oferi Ucrainei, în acord cu aliaţii şi partenerii din comunitatea euroatlantică nu va include, sub nicio formă, dislocarea de militari români în ţara vecină”, se precizează în comunicat.
”Este de aşteptat ca aceste acţiuni de dezinformare să continue şi în perioada imediat următoare, de aceea recomandăm prudenţă utilizatorilor platformelor de comunicare digitală înainte de a redistribui informaţii pe aceste subiecte, care pot fi verificate din surse oficiale. Informaţi-vă doar din surse oficiale!”, mai arată MApN.
Cum putem verifica un fake news
Verificarea unui fake news (știre falsă) este esențială pentru a te proteja de dezinformare. Iată câțiva pași practici prin care poți verifica dacă o știre este reală sau nu:
🔍 1. Verifică sursa
Este site-ul cunoscut, de încredere? Are un istoric de publicare a informațiilor corecte? Verifică domeniul web – unele site-uri de fake news imită numele celor serioase (ex: „a1.co” vs „a1.ro”).
📝 2. Caută autorul
Este articolul semnat? Autorul este real și are un istoric jurnalistic verificabil?
📰 3. Verifică și alte surse
Găsești informația în mai multe publicații serioase? Agențiile de presă (ex: Agerpres, Reuters, AFP) au publicat acea știre?
📅 4. Analizează data
Uneori sunt reciclate știri vechi și prezentate ca actuale. Verifică dacă evenimentul chiar s-a întâmplat recent.
📸 5. Caută imaginea
Folosește „Google Image Search” sau „TinEye” pentru a vedea dacă imaginea a mai fost folosită în alt context. Multe știri false folosesc poze scoase din context.
⚠️ 6. Sună prea bine sau prea rău?
Dacă știrea pare exagerată sau prea șocantă, e posibil să fie manipulatoare. Fii atent la titlurile care conțin cuvinte precum „șoc”, „incredibil”, „nu o să-ți vină să crezi”.
🛠 7. Folosește platforme de fact-checking
Verifică informația pe siteuri precum: factual.ro (România), snopes.com, factcheck.org, politiFact.com
