Înainte să trecem la rezoluții, ar trebui să luăm în considerare poziția privilegiată pe care o avem în zilele noastre. Până să se ajungă la formula de 40 ore de lucru pe săptămână, reglementările au început de la 72 de ore în șase zile pe săptămână, deci 12 ore pe zi.
În zilele noastre, însă, există societăți care fac excepție de la săptămâna de lucru de 40 de ore cu opt ore pe zi și cu două zile de odihnă.
Spre exemplu, din anul 2000, în Franța, săptămâna de lucru are 35 de ore în vreme ce în lagărele de muncă din Coreea de Nord săptămâna de lucru are 112 ore. Dacă în societățile slab dezvoltate tendința este ca orele de muncă să fie prelungite, la nivel global, datorită intervenției tehnologiei în amplificarea productivității, oamenii au șanse reale să experimenteze reducerea zilei de lucru. În Suedia deja se experimentează cu ziua de lucru de șase ore, întrebarea este - pot niște experimente da de înțeles angajatorilor români să ia măsuri în privința orelor de lucru?
Astăzi, în România, se folosesc din ce în ce mai mult aplicații software pentru a eficientiza managementul timpului angajaților dintr-o organizație. Un program de pontaj poate să facă diferența din perspectiva planificării și evidenței timpului lucrat pe tipuri de ore (ore de noapte, ore suplimentare, ore sărbători legale, ore de recuperare etc). El ar putea fi de folos și în extragerea datelor unui experiment similar cu cel efectuat în Suedia.
Poate să crească calitatea muncii prestate pe măsura scăderii orelor de lucru?
Acest lucru îl putem urmări în experimentul Suediei cu ziua de lucru de 6 ore. Timp de un an, asistentele medicale de la un cămin de bătrani din Svartedalen, Suedia, au lucrat sase ore pe zi, pe un salariu pentru opt ore. Scurtarea timpului de lucru în acest caz a făcut parte dintr-un experiment al guvernului suedez prin care oficialii de la Stockholm voiau să vadă dacă un număr mai mic de ore duce sau nu la creșterea productivității. Rezultatele nu au întârziat să apartă - aparent, cu cât perioada de lucru este mai scurtă, cu atât crește productivitatea.
Ce înseamnă asta? Pe scurt, s-a înjumătățit numărul concediilor medicale (motivul predominant al absenteismului de la lucru al populației din Gothenburg, orașul experimentului), asistentele sunt mai fericite iar grija pentru pacienți este mai mare. Bengt Lorenssson, responsabilul cu analizarea datelor experimentului, a declarat: „Deocamdată ne uităm la indicatori timpurii, dar putem remarca că a crescut calitatea muncii prestate“.
Deciziile nu sunt luate întotdeauna de stat. Un angajator poate face acest experiment pentru a crește productivitatea companiei. Spre exemplu, producătorul auto Toyota a introdus programul de lucru de 6 ore pe zi în cazul fabricii din Gothenburg în urmă cu mai bine de un deceniu și nu s-au mai întors din drum. Potrivit lui Marin Banck, managerul companiei, în urmă cu 13 ani clienții erau nemulțumiți că erau nevoiți să aștepte mult până la livrarea serviciilor, în vreme ce angajații erau stresați și făceau greșeli. Trecerea la programul de 6 ore pe zi fără diminuarea veniturilor, pauze mai puține și mai scurte, angajații se simt mai bine iar procesul de recrutare este foarte simplu. Angajații lucrează în două ture - de la 6:00-12:00 și de la 12:00-18:00 iar asta le lasă la dispoziție mai mult timp pentru nevoile lor. Mașinăriile sunt folosite mai eficient, costul pe capital este scăzut, anagajații sunt fericiți iar profitul a crescut cu 25%.
Devenim din ce în ce mai obsedați de muncă, cât este de posibil să se extindă trendul orelor scurtate până în România?
Deși s-au înregistrat rezultate mai mult decât încurajatoare în Europa, economiștii consideră că un program de lucru mai scurt de 40 de ore pe săptămână este nerealist din cauza predilecției către workahoolism și perfecționare profesională.
În cazul marilor corporații, cultura de lucru scoate în evidența că productivitatea ține de numărul de ore petrecute la birou - cu cât mai multe, cu atât rezultatele sunt mai notabile. Din păcate, această mentalitate are ca urmare creșterea stresului angajaților, a bolilor profesionale și chiar a deceselor survenite în urma suprasolicitării.
Sursa foto: shutterstock.com, Copyright: Tyler Olson
