Băncile locale au fost puternic lovite de introducerea unei taxe pe proiturile suplimentare obţinute din dobânzile mai mare decât un anumit nivel şi, în acelaşi timp, şi de un pachet de legi care reglementează darea în plată şi plafonează nivelul dobânzilor.
" Aspectele menţionate mai sus vor contribui la creştere semnificativă a costurilor de finanţare pentru stat, în primul rând pentru că băncile şi fondurile de pensii nu vor mai avea aceeaşi cerere ridicată pentru titlurile de stat, cum a fost cazul în ultimele 12 luni, când din creşterea nevoilor nete de finanţare pe piaţa locală de circa 12,5 miliarde lei, băncile şi fondurile de pensii au acoperit circa 9 miliarde lei, respectiv 72%. În cazul în care aversiunea faţă de risc de pe pieţele globale ar creşte semnificativ (mai ales în contextul continuării întăririi politicii monetare în SUA), costul de finanţare pe scadenţele medii-lungi ar putea ajunge la peste 6%, caz în care statul se va confruntă cu efectul de bulgăre de zăpadă la nivelul datoriei publice (cum s-a întâmplat şi în 2008-2009), putând chiar conduce la necesitatea unui acord de finanţare internaţională.", avertizează cele mai mari bănci din România.
Mesajul este semnat de economiştii şefi: Horia Braun Erdei, din partea BCR, Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania, Florian Libocor, de la BRD, Dan Bucşa de la Unicredit şi Nicolae Covrig de la Raiffeisen România.
