Consiliul Concurenţei analizează o serie de sectoare esenţiale în baza Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC) şi a gradului de concentrare.
”Rezultatele obţinute în urma activităţii de monitorizare a pieţelor le-am utilizat pentru determinarea Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC) în peste 40 de industrii din sectoare esenţiale. Analiza indicatorilor de concurenţă în baza IAPC a evidenţiat evoluţii pozitive în industriile de producţie şi comercializare a ţigaretelor şi a produselor alimentare (retail modern), dar clasamentul general din anii anteriori nu s-a modificat semnificativ. Serviciile din IT, care înregistrau cel mai înalt grad de concurenţă anul trecut, au fost devansate anul acesta de sectorul comercializării de produse de îmbrăcăminte şi încălţăminte, iar la polul opus se menţin industria cimentului şi serviciile notariale”, a declarat luni preşedintele Bogdan Chiriţoiu.
Pornind de la rezultatele studiului efectuat în baza IAPC, Consiliul Concurenţei a evaluat gradul de concentrare, atât la nivel naţional, cât şi prin comparaţie cu celelalte state membre UE, pentru opt sectoare esenţiale care prezintă un risc ridicat de apariţie a comportamentelor anticoncurenţiale.
”Datele arată că, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate, gaz, asigurări, telecom, retail alimentar şi bancar se înscriu, ca nivel al gradului de concentrare, sub mediile europene ale respectivelor sectoare”, adaugă Chiriţoiu.
Pentru prima dată, anul acesta autoritatea de concurenţă a introdus în Raport analiza efectelor economiei colaborative asupra concurenţei, având în vedere că tehnologia elimină din ce în ce mai multe bariere şi conduce la creşterea calităţii, rapidităţii şi, în general, a eficienţei furnizării bunurilor şi serviciilor.
Intrarea pe piaţa a unor noi competitori inovatori reprezintă o situaţie dezirabilă
”Din perspectiva politicii de concurenţă, intrarea pe piaţa a unor noi competitori inovatori reprezintă o situaţie dezirabilă, dat fiind faptul că un grad de concurenţă mai ridicat generează preţuri mai reduse şi servicii mai bune pentru consumatorii finali. Tranziţia către aceste noi modele de afaceri aduce, însă, şi o serie de provocări pentru politica de concurenţă. Principalele îngrijorări la nivelul autorităţilor de concurenţă se referă, în special, la cazurile de abuz de poziţie dominantă ale noilor companii, ce ar putea include obligaţii de natură contractuale, restricţii aplicabile terţilor sau asimetrii importante în ceea ce priveşte puterea de negociere a părţilor”, a afirmat Chiriţoiu.
Mai mult decât atât, preocupările se extind şi asupra controlului concentrărilor economice, mai ales în privinţa cazurilor de integrare pe verticală a anumitor activităţi esenţiale şi utilizarea sistemelor de tip Big Data.
”Analiza realizată la nivelul sectorului bancar evidenţiază o tendinţă de consolidare şi de întărire a poziţiei băncilor mari, deci, de reducere a concurenţei. Pe de altă parte, însă, se preconizează expunerea sectorului la o presiune concurenţială tot mai mare din direcţia segmentului financiar nebancar şi a fintech-urilor, creştere alimentată de rolul tot mai important al tehnologiei la nivelul serviciilor financiare. Astfel, am făcut o serie de recomandări menite să promoveze concurenţa”, mai spune Bogdan Chiriţoiu.
Una dintre aceste recomandări se referă la optarea pentru un API (Application Programming Interface) comun al sistemului bancar din România, lucru care ar înlesni accesul terţilor autorizaţi (ca de exemplu: fintech-urile) la informaţiile financiare ale consumatorilor, în contextul transpunerii directivei care urmează să elimine monopolul băncilor asupra datelor bancare.
”De asemenea, pornind de la precedentul conversiei creditelor francilor elveţieni în lei prin restructurarea în cadrul aceleiaşi bănci, considerăm că măsura de aplicare a acestei prevederi şi în cazul creditelor refinanţate la o altă bancă decât cea care a acordat creditul ar aduce beneficii atât clienţilor, cât şi băncilor şi, totodată, ar promova concurenţa între bănci”, a declarat Chiriţoiu.
În ceea ce priveşte sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi, autoritatea de concurenţă observă caracteristici care nu diferă foarte mult de cele din restul ţărilor europene, respectiv o structură de oligopol, un grad ridicat de concentrare (HHI de peste 2.500 şi un operator care deţine o poziţie importantă pe piaţă), bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piaţă, transparenţă relativ ridicată şi elasticitate relativ scăzută a cererii în funcţie de preţ.
”Continuarea proiectului privind evaluarea gradului de concurenţă în sectoarele esenţiale reprezintă o prioritate pentru noi, fiind, de asemenea, o oportunitate de îmbunătăţire a instrumentelor şi a abordărilor instituţiei pe baza dezbaterilor generate în mediul academic, în mediul de afaceri, la nivelul autorităţilor publice sau al mass-media”, subliniază preşedintele Consiliului Concurenţei.
Rezultatele obţinute evidenţiază faptul că, în ciuda înregistrării celei mai ridicate rate de creştere a preţurilor la nivelul Uniunii Europene (pe fondul unor factori de natură internă şi structurală, precum creşterea constantă a cererii agregate, dar şi a presiunile în creştere la nivelul costurilor de producţie), consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai ieftine produse şi servicii, mai spune acesta.
Datele arată faptul că, în prima jumătate a anului 2019, economia României a continuat să înregistreze un proces rapid de creştere, în principal, ca urmare a evoluţiei pozitive a consumului privat şi a investiţiilor.
Sursa : news.ro
Salarii mărite pentru români! Guvernul a făcut anunțul! Cine ia mai mulți bani de la stat... Uniunea Europeană au ajuns la un acord referitor la bugetul anului 2020...
