Adaugă-ne ca sursă preferată în Google1. Sprijin pentru categorii sociale in crestere
Salariul angajatului "din mana" este cu 37.8% mai mic decat salariul sau brut, "din acte". Diferenta reprezinta contributia angajatului care cuprinde: CAS - 10.5%, sanatate - 5.5%, somaj - 0.5%; la care se adauga impozitul pe venit de 16% din venitul brut.
Toti acesti bani sunt folositi de stat pentru a sustine un sistem de sanatate functional si categorii sociale in crestere - precum somerii si pensionarii. In prezent, in Romania, pensionarii sunt platiti din contributia salariatilor actuali, adica fiecare angajat contribuie pentru pensionarii de acum si nu la cuantumul pensiei sale. Nivelul pensiei va depinde de numarul salariatilor in raport cu cel al pensionarilor, din momentul pensionarii.
Tot din acesti bani se asigura accesul salariatilor la sistemul de sanatate de stat, precum si unele facilitati pentru consult gratuit sau medicamente compensate.
2. Angajatorul dubleaza contributia
In afara de contributia angajatului, compania care angajeaza trebuie sa plateasca si ea 39,7% din salariul net oferit. Banii vor fi directionati in aproximativ aceleasi directii: CAS 20.8%, sanatate 5.2%, etc.
Pentru ca taxarea pare excesiva, de comun acord cu salariatii, angajatorii prefera sa foloseasca munca la negru sau forme mixte (jumatate din salariu pe cartea de munca, restul in plic). Desi aparent un targ avantajos, nimeni nu castiga cu adevarat: angajatul nu beneficiaza de asigurare de sanatate, concediu de odihna sau alte drepturi convenite prin contractul de munca, iar statul pierde bani. In plus, angajatul isi limiteaza accesul la surse de finantare. Institutiile financiare nu iau in considerare decat veniturile demonstrabile.
3. Alte taxe si impozite sau cat de mare e nevoia de bani
Practic, din cauza nevoii de bani pentru a oferi servicii sociale categoriilor sociale care au dreptul la ele (someri si pensionari), statul percepe contributii importante angajatului si angajatorului care se vireaza la bugetul asigurarilor sociale de stat. In plus alte taxe si impozite precum TVA sau impozit pe profit sunt percepute la bugetul de stat. Administratiile locale solicita si ele plata unor impozite care finanteaza servicii descentralizate. Cu banii astfel adunati se acopera cheluielile cu constructiile de sosele, scoli sau poduri, plata profesorilor sau a medicilor, sprijinirea culturii, transportul in comun, iluminatul public si multe altele. Cat de eficient sunt insa folosite aceste fonduri, fiecare dintre noi poate gasi raspunsul in propria experienta. Gandeste-te cum esti tratat in spitalele de stat, administratiile financiare sau in scoli.
4. O noua atitudine in raport cu statul si institutiile
Contributiile si taxe platite in numele nostru de catre angajator ne apartin si este decizia noastra prin semnarea contractului de munca sa directionam acesti bani catre sectoarele pe care statul le gestioneaza si care dezvolta servicii de care beneficiem toti. Este o cultura a solidaritatii sociale pe care o acceptam... platim pentru cei care au nevoie acum... si altii vor plati pentru noi cand vom avea noi nevoie.
Multi dintre noi putem obiecta ca nu avem si nu vom avea nevoie de serviciile statului. Simtim un mare disconfort sa contribuim pentru sustinerea unui sistem de care suntem dezamagiti. In acelasi timp insa depinde de noi sa solicitam o calitate mai buna a serviciilor din partea functionarilor statului.
Tot articolul, pe Hotnews
Foto: ArhivaFoto.ro
Cat castiga de fapt bugetarii? Vezi distributia salariatilor pe transe de venit... Berceanu acuza FMI ca a condamnat Romania sa nu iasa din recesiune in 2010...
