Live acumObservator 23
Prime Time 20:30Adela

Romanii vor strange cureaua pana la gaurile facute de un nou indicator: deficit structural

Romanii descopera ca Uniunea Europeana le aduce si obligatii in plus, nu doar avantajul libertatii de a se plimba mai liber pe continent.

Mai nou afla ca programul de aderare la moneda unica europeana impune sacrificii si personale, si de natura politica. Surpriza este ca Romania va trebui sa participe la finantarea unui fond de salvare a tarilor cu datorii enorme din zona euro, desi nu este inca membru in clubul tarilor care au adoptat moneda unica, dar este obligata sa se comporte ca un membru de facto.

Liderii UE au ajuns la sfarsitul saptamanii trecute la un acord care da speranta ca moneda euro va ramane in continuare expresia sintetica a unitatii. Pactul fiscal anuntat ca baza pentru stabilitatea sporita a monedei euro impune aplicarea unor criterii deja asumate prin Tratatul de la Maastricht.

Deficit de maxim 3% din PIB, regula de aur a functionarii zonei euro nu este noua, ea a fost asumata de tarile UE, dar nu a fost respectata. Descoperim asadar ca liderii Uniunii au pornit acum la Bruxelles un razboi vechi, dar necastigat. Desi pragul de defict a fost inscris in mai multe legi fundamentale, constitutii, nu a fost respectat de tarile semnatare ale Tratatului de la Maastricht.

Descoperim acum ca aceiasi politicieni, carora le-a ajuns cutitul (fiscal) la os, se angajeaza solemn sa nu mai comita abateri de la regula de aur. Vor reusi? Sunt asumate si masuri de sanctionare automata a statelor care derapeaza de la sanatatea bugetelor, angajeaza cheltuieli peste capacitatea lor de rambursare a datoriilor.

Summitul a adus in spatiul public romanesc un nou termen economic: deficitul structural, care va da mult de furca romanilor. "Deficitul structural va ajunge in vocabularul omului simplu, va ajunge in strada", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Oficialul BNR a mai explicat ca incadrarea intr-un defict structural de 0,5% va insemna o disciplinare a politicilor bugetare.

Pe de alta parte, analistul Ilie Serbanescu spune ca in final, pentru romani, asta inseamna scaderea nivelului de trai pe o perioada indelungata de timp, ca o consecinta a austeritatii impuse. In final, peste cativa ani vom fi obligati sa suportam si cresterea taxelor, pentru alinierea la sistemul fiscal german, mai considera el. Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata (GEA), spune ca efortul Romaniei va fi foarte mare, avand in vedere ca deficitul structural al Romaniei este in jur de 10% si ca tara noastra practic il ascunde prin amanarea de la plata a salariilor si pensiilor recastigate in instanta, unde vor trebui cotizati in total 2 miliarde de euro, sau pierderile si arieratele companiilor de stat. In final, Romania va trebui sa utilizeze orice resursa disponibila, de la fonduri europene pana la imprumutarea statului de la populatie.

Discutiile in interiorul summitului nu au condus la unanimitatea de decizie. Marea Britanie nu s-a insularizat si mai mult si nu a acceptat cedarea de suveranitate propusa. S-a ajuns la formula unui acord interguvernamental in care Romania este parte, desi nu sunt acum clare obligatiile ce decurg.

Deja presedintele Traian Basescu se arata artizan si chiar precursor al acordului politic de la Bruxelles. Uita sa recunoasca insa ca deficitele de pana la 10% si datoria uriasa acumulata de Romania s-au produs dupa 2004, cand a instaurat regimul tot mai personal si autoritar de conducere a tarii. Amnezia il ajuta acum sa creada ca Romania incepe o viata noua, ca regulile de la Bruxelles nu vor scapa de cheltuielile aberante pe care le-au facut "gestionarii" regimului din ultimii sapte ani.

Traina Basescu si Emil Boc au explicat populatiei ce va aduce pentru cetatenii pactului fiscal european asumat cu atata entuziasm de ei. In plus, miscarile de la Bruxelels pun in fata diplomatiei o restructurare a "axei Bucuresti ? Washington ? Londra", care in perspectiva aderarii la euro devine caduca. Noii "licurici" se aprind acum la Berlin si la Paris, dar fluxurile de capital necesare economiei romanesti sunt si pe alte directii.

Opozitia cere guvern de tehnocrati

Co-presedintele USL Victor Ponta a cerut consultari politice reale intre Putere, Opozitie si Banca Nationala pentru implementarea deciziilor luate de liderii europeni la Bruxelles si propune formarea unui guvern de tehnocrati care sa le implementeze. El a acuzat faptul ca presedintele Traian Basescu a participat la Consiliul European de la Bruxelles fara un mandat si nu a informat publicul cu privire la consecintele care decurg de la implementarea pactului de guvernanta fiscala.

"Ca sa folosesc niste termeni familiari lui Basescu, Europa a consumat prea mult, s-a ingrasat si trebuie supusa acum la o cura de slabire. In Germania, Franta, Italia, Spania, acolo exista un exces de grasime care poate fi dat jos. Dar Romania este o tara slaba economic, romanii sunt saraci.

Aceeasi cura de slabire se va aplica si celor slabi", a spus Ponta. Planul USL de scadere a deficitelor include cinci pasi: infiintarea unui Comitet de criza Putere-Opozitie-BNR, pentru gasirea celei mai rapide solutii de adoptare a acestei reguli, precum si pentru un acord de principiu cu privire la reducerea deficitului; adoptarea unei legi, in temeiul articolului 148 din Constitutie, in care sa se prevada obligativitatea respectarii "regulii de aur"; formarea unui guvern de tehnocrati, care sa implementeze masurile convenite in acest plan; organizarea rapida de alegeri anticipate, pentru a avea un Parlament legitimat de vot si modificarea Constitutiei cu un nou Parlament legitim.

Tot articolul, in Jurnalul National

Foto: anthroblogogy.blogspot.com

Recomandari