Lovele, biştari, mălai, caşcaval sau pur şi simplu bani. Oricum le-am spune, cu toţii avem nevoie de ei. Şi vrem să avem cât mai mulţi în buzunare.
Prima ţară europeană care a folosit vreodată bancnote de hârtie, în 1661, ar putea fi şi prima care renunţă la ele. Stockholm, unul dintre cele mai cunoscute centre europene pentru inovaţie şi tehnologie, e pe cale să devină "cash-free", cu bănci, mijloace de transport în comun, vânzători stradali şi chiar biserici care acceptă doar plăţi cu cardul sau virtuale.
ABBA a cântat "Money, money, money", iar trupa a făcut sute de milioane. Dar nu încercaţi să cheltuiţi vreun ban aici, la Muzeul ABBA. Muzeul nu foloseşte bani lichizi, la fel ca majoritatea locurilor din Stockholm, un simbol pentru felul în care societatea suedeză avansează cu viteză.
Numărul plăţilor tradiţionale a scăzut mult în ultimii ani în Suedia, şi tot mai multe voci spun că nu va mai dura mult până când acestea vor dispărea. Doar 15 la sută dintre suedezi mai folosesc banii de hârtie. Şi foarte multe magazine, hoteluri sau localuri folosesc semne prin care anunţă că nu primesc bani lichizi. E cunoscut cazul unui hoţ care a încercat să jefuiască o bancă din centrul Stockholmului şi a fugit apoi cu mâna goală. Seiful instituţiei era. gol.
Suedia a dat startul fenomenului "cash-free" pentru întreaga lume. Iar în vârful acestei tendinţe stau aplicaţiile prin care se fac plăţi cu telefonul mobil. Astfel de aplicaţii folosesc tehnologii de recunoaştere facială, a amprentelor şi de localizare pentru a-l identifica pe cel care face plata şi a asigura astfel securitatea tranzacţiei.
Ţări din Africa, America Latină, Asia de Sud-Est au această oportunitate să ocolească tehnologiile de plată şi să folosească direct telefonul mobil pentru a face plăţi mobile.
Plăţile online au luat avânt şi în Asia. În Malaezia, băncile au planuri serioase pentru a dezvolta fenomenul plăţilor cu bani virtualii. Inclusiv vânzătorii ambulanţi acceptă plăţile cu telefonul mobil.
Există însă voci care spun că societăţile care renunţă total la plăţile tradiţionale îşi expun cetăţenii unor riscuri majore.
Odată ajunşi în punctul în care nu mai folosim o monedă naţională, bani lichizi, fiecare tranzacţie pe care o face un individ ar putea fi monitorizată sau, şi mai îngrijorător, controlată.
Experţii spun însă că banii tradiţionali aduc costuri mari statelor care îi folosesc la scară largă şi asta inclusiv din cauza imprimării bancnotelor, a securizării şi a distribuirii lor.
Țara în care judecătorii pot conduce beți. Este legal, iar șoferii nu primesc nici măcar o amendă. Poliția nu are voie s... Video ȘOCANT. Doi bărbați la un pas să fie OMORÂȚI de o bucată de gheață CĂZUTĂ DIN CER!...
