Președintele rus Vladimir Putin a ameninţat, miercuri, că Rusia va dezvolta noi rachete balistice cu rază intermediară de acţiune dacă Statele Unite ale Americii vor ieși, aşa cum au anunţat că vor să facă, dintr-un tratat nuclear din 1987 (INF) care le reglementează utilizarea.
Această reacţie a lui Vladimir Putin are loc la o zi după ce secretarul de Stat american Mike Pompeo, care dă asigurări că Rusia încalcă Tratatul INF, a dat Moscovei un ultimatul de 60 de zile să se conformeze, ameninţând că altfel SUA se vor retrage din acord.
„Astăzi, în mod vizibil, partenerii noştri americani cred că situaţia s-a schimbat în aşa măsură încât trebuie să deţină asemenea arme. Care ar trebui să fie răspunsul nostru? Un răspuns simplu: vom face acelaşi lucru”, a avertizat preşedintele rus, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în care a precizat că Rusia „este împotriva distrugerii acestui tratat”.
Semnat în urmă cu peste 30 de ani, Tratatul INF a fost împins în faţa scenei în octombrie, când preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite urmează să „pună capăt acordului” şi să dezvolte din nou armament nuclear, potrivit news.ro.
Însă, luni, Donald Trump şi-a afişat voinţa de a coopera cu Rusia şi China - aflată şi ea în colimatorul său, pentru a pune capăt unei curse a înarmării ce a devenit „incontrolabilă”.
Ameninţările americane nu l-au împiedicat pe şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, să dea asigurări că Moscova îşi va creşte arsenalul nuclear.
„Unul dintre factorii cei mai destructivi care complică relaţiile internaţionale se adevereşte a fi acţiunile Statelor Unite care încearcă să-şi păstreze rolul dominant în afacerile internaţionale”, a declarat el într-un comunicat publicat de armata rusă.
„Asta are scopul ca Washingtonul şi aliaţii săi să ia măsuri complexe, coordonate, pentru a contracara Rusia şi a-i dicredita rolul în afacerile internaţionale”, a adăugat el.
Tratatul INF
Tratatul INF (Intermediate Nuclear Forces Treaty) privind armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune a fost semnat în 1987 de către liderii american şi sovietic de la acea vreme, Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov.
Acest tratat - care aboleşte o întreagă clasă de rachete cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri - a pus capăt crizei declanşate în anii '80 de desfăşurarea de rachete sovietice de tip SS-20 - cu focoase nucleare - îndreptate împotriva capitalelor occidentale.
„Mai întâi, partea americană îşi anunţă intenţia de a se retrage din tratat (...). Apoi ea începe să caute motive pentru a o face”, a comentat preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţiile ruse de presă.
„Justificarea numărul unu este că noi vrem ceva. În acelaşi timp, ca de obicei, nicio dovadă a acestor încălcări din partea noastră nu a fost furnizată”, a adăugat el.
Poziția NATO
La finalul unei reuniuni a miniştrilor Apărării ai statelor membre NATO, la sediul Alianţei Nord-Atlantice, secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat că „Rusia are acum o ultimă şansă să se conformeze din nou Tratatului INF”, precizând totodată că „noi trebuie să începem, la rândul nostru, să ne pregătim în vederea unei lumi fără tratat”.
NATO a adoptat apoi o Declaraţie în care acuză Moscova că a încălcat Tratatul INF şi că face astfel să planeze riscuri grave la adresa securităţii euroatlantice. „Îndemnăm Rusia să revină fără întârziere la o respectare totală şi verificabilă. În prezent, Rusiei îi revine să respecte Tratatul INF”, se arată în Declaraţie.
Sistemul de rachetă SSC8
Washingtonul se plânge că Moscova a desfăşurat sistemul de rachetă de tip 9M729 - a cărui rază de acţiune depăşeşte 500 de kilometri.
Acest nou sistem de rachetă - numit SSC8 în nomenclatura NATO - este considerat o ameninţare reală, din cauza razei sale de acţiune. Potrivit secretarului general al NATO, aceste rachete pot atinge oraşe în Europa în doar câteva minute după ce au fost lansate de pe teritoriul rus şi pot fi dotate cu încărcături nucleare.
Departamentul de Stat american a anunţat într-un comunicat, publicat marţi, că a furnizat „mai multe decât suficiente informaţii pentru ca Rusia să se implice în mod substanţial în acest subiect”.
Ultimatumul de 60 de zile avansat de Pompeo corespunde următoarei reuniuni a miniştrilor Apărării din statele membre NATO, la 14 şi 15 februarie 2019.
