ANALIZĂ: În 2018, în Africa au existat aproape de două ori mai multe conflicte decât au existat în urmă cu 10 ani

 

Cu numeroase izbucniri conflictuale, terorism, tensiuni politice şi sociale care nu dau niciun semn de încetare în viitorul apropiat, Africa va continua să se confrunte cu fragilitate şi destabilizare, arată o analiză Coface, care subliniază că terorismul se răspândeşte ca o altă formă de violenţă politică, în special în zonele deja afectate de conflicte.

”Ţările de pe continentul african au fost afectate în mod repetat de conflicte de intensitate şi natură diferite în ultimele decenii, ceea ce le-a făcut să se confrunte cu o scădere a fluxurilor de investiţii şi de comerţ, întârziind dezvoltarea anumitor ţări de pe continent”, se arată în analiza Coface.

Indicele Coface de fragilitate politică şi socială indică faptul că 10 ţări - Angola, Camerun, Ciad, Djibouti, Egipt, Etiopia, Mauritania, Mozambic, Uganda şi Republica Democrată Congo - pot fi sau continuă să fie zguduite de turbulenţele politice. Dezvoltarea instrumentelor de mobilizare este unul dintre factorii care stau la baza riscului crescut, care ar putea fi o sursă potenţială de destabilizare în alte ţări pe termen lung.

În ultima sa trecere în revistă a riscurilor politice, Coface analizează continentul african şi scoate în evidenţă nu doar ultimele tendinţe din punct de vedere al conflictelor, ci şi riscurile de instabilitate care afectează dezvoltarea economică a regiunii.

Printre conflictele legate de grupările islamiste din regiunea Sahel şi cele de origine politică, uneori intercalate cu aspecte etnice, religioase sau chiar lingvistice, indicatorii Coface de violenţă politică confirmă o renaştere a evenimentelor violente comparativ cu începutul secolului al XXI-lea.

”În 2018, au existat aproape de două ori mai multe conflicte pe continentul african, decât au existat în urmă cu 10 ani. Numărul de victime s-a dublat şi depăşeşte, de asemenea, 70.000 de decese pe an pentru a treia oară în 30 de ani (după perioadele 1990-1991, în perioada de vârf a războiului din Golf şi intervalul 1999-2000, marcat de războiul fratricid dintre Etiopia şi Eritreea)”, se mai arată în analiza Coface.

După izbucnirile algeriene şi sudaneze, se pare că mişcările de mobilizare ar putea apărea în Africa sub-sahariană.

Deşi practica democratică, cel puţin în dimensiunea sa electorală, a devenit larg răspândită pe continentul african de la începutul anilor 1990, unele exemple recente, începând cu Republica Democrată Congo, Sudan şi Algeria, arată că nu este neapărat însoţită de un cadru politic şi instituţional solid, spun autorii analizei.

”Mai mult, aşa cum au arătat evenimentele din 2011 în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, într-un context de progres în ceea ce priveşte instrumentele de mobilizare (accesul la internet, presiunea demografică etc.), agitarea populaţiilor alimentată de presiuni socio-economice (şomajul şi sărăcia endemică în special) expune anumite ţări de pe continent la riscul instabilităţii viitoare. Fără a duce neapărat la conflicte pe scară largă, cum ar fi cazul Libiei, sau chiar la schimbarea regimului, un context socio-economic fragil poate provoca, pe termen lung, tulburări ce pot genera, cel puţin, incertitudine în mediul politic”, adaugă aceştia.

Sursa : news.ro



facebook whatsapp twitter pinterest