Doi oameni de afaceri, donatori în campania lui Trump, au fost arestaţi în SUA în legătură cu scandalul Trump-Ucraina

Urmărește A1 pe Discover

Doi oameni de afaceri din Florida, născuţi în străinătate, care l-au ajutat pe avocatul personal al preşedintelui Donald Trump să îl investigheze pe rivalul politic democrat Joe Biden, au fost arestaţi sub acuzaţiile de canalizare de bani străini pentru candidaţii politici americani şi o comisie pentru alegeri pro-Trump, au anunţat joi autorităţile, transmite Reuters.

Arestările reprezintă ultima întorsătură dramatică a unei saga politice care pune în pericol preşedinţia lui Trump. Arestările au avut loc în timp ce Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, efectuează o investigaţie care poate duce la destituirea preşedintelui, axată pe solicitarea făcută de Trump preşedintelui Ucrainei, pentru investigarea lui Biden.

Oamenii de afaceri, Lev Parnas şi Igor Fruman, au fost arestaţi în legătură cu un caz federal referitor la legislaţia privind finanţarea campaniilor din New York, a anunţat biroul procuraturii din Manhattan.

Cei doi bărbaţi au fost donatori ai unei comisii de strângere de fonduri pentru Trump, iar avocatul personal al preşedintelui, Rudy Giuliani, a spus că l-au ajutat în timp ce încerca să îl investigheze pe fostul vicepreşedinte Joe Boden, posibil contracandidat al lui Trump în alegerile prezidenţiale din 2020.

Parnas este un om de afaceri ucrainean. Fruman este investitor imobiliar născut în Belarus. Potrivit relatărilor din presă, ambii l-au prezentat pe Giuliani în diferite cercuri politice ucrainene.

Cei doi urmau să zboare spre Viena miercuri noaptea, potrivit unei surse apropiate situaţiei.

Parnas şi Fruman au conspirat pentru a furniza bani unor candidaţi la funcţii federale şi statale. Cei doi bărbaţi au făcut contribuţii ilegale utilizând banii unor terţi”, potrivit acuzaţiilor prezentate într-o instanţă din New York.

John Dowd, avocatul lui Parnas şi Fruman, a refuzat să comenteze acuzaţiile. Giuliani nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Jay Sekulow, avocat al preşedintelui, a declarat că ”nici preşedintele nici stafful său de campanie nu au ştiut despre această schemă”, referindu-se la acuzaţi.

Trump a negat că ar fi comis vreo ilegalitate şi a afirmat că investigaţia pentru demiterea sa este o defăimare partizană.

Potrivit actelor de acuzare, în mai 2018 au contribuit cu 325.000 de dolari la un comitet de acţiune politică numit America First Action. Donaţia de 325.000 de dolari a fost declarată în mod fals ca provenind de la o companie de gaze naturale.

Cei doi bărbaţi au pretins în mod fals că această companie, GEC, ar fi o companie reală şi că ”activitatea ei este comerţul cu energie, nu activitatea politică”. În realitate, compania nu avea niciun fel de activitate.

Potrivit rechizitoriului, Parnas a solicitat ajutorul unui congressman, identificat de o persoană apropiată situaţiei ca fiind republicanul Pete Sessions, pentru a determina guvernul american să îl înlăture din funcţie pe ambasadorul în Ucraina de la momentul respectiv, Marie Iovanovitci. Trump a descris-o pe Iovanovitci drept ”o veste proastă”, în convorbirea avută pe 25 iulie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Iovanovitci a fost înlăturată din funcţie de către Trump.

Potrivit rechizitoriului, aceste eforturi au avut loc cel puţin parţial la solicitarea a cel puţin unui oficial guvernamental ucrainean. Giuliani a declarat săptămâna trecută că a oferit informaţii atât lui Trump cât şi Departamentului de Stat despre Iovanovitci, despre care a sugerat că este ostilă lui Trump. Iovanovitci este programată să fie audiată în această săptămână în Camera Reprezentanţilor.

Sessions, un republican din Dallas, şi-a pierdut locul în Congres în alegerile din 2018, în favoarea democratului Colin Allred.

Parnas şi Fruman urmau să compară joi într-un tribunal federal din Alexandria, Virginia.

Alte două persoane au fost puse sub acuzare, omul de afaceri american David Correia şi afaceristul ucrainean Andrei Kukuşkin.

Într-un interviu acordat luna trecută, Parnas a spus că este investigat de FBI dar că nu cunoaşte motivul şi că nu a făcut nimic ilegal.

Parnas a spus că orice încălcare a legislaţiei referitoare la finanţarea alegerilor a fost neintenţionată şi de natură birocratică, pentru că nu are experienţă în donaţiile politice.

Kelly Sadler, purtătoare de cuvânt a comitetului de acţiune politică America First Action a spus că organizaţia îşi ia în serios obligaţiile legale şi că respectă cu scrupulozitate legea.

”În mai 2018, America First Action a primit o contribuţie de 325.000 de dolari din partea Global Energy Producers. În iulie 2018, a fost depusă o plângere la Comisia Federală pentru Alegeri, referitoare la această contribuţie”, a spus Sadler.

Aceasta a adăugat că există un alt litigiu în Florida referitor la fondurile respective.

”În consecinţă, America First Action a plasat contribuţia într-un cont bancar separat, iar fondurile vor rămâne acolo până la rezolvarea problemelor”, a arătat Sadler.

Centrul Legal pentru Campanie, o organizaţie non-profit, a depus în iulie 2018 o plângere la o agenţie guvernamentală, pentru a investiga dacă Parnas şi Fruman au încălcat legea prin folosirea unei firme paravan pentru a masca sursa donaţiei de 325.000 de dolari făcută comitetului de acţiune politică pro-Trump.

Datele federale arată că Parnas a donat în total 25.200 de dolari unor candidaţi şi grupuri politice republicane, de la alegerile prezidenţiale din 2016, între care 2.700 de dolari reprezentantului Pete Sessions şi 2.700 de dolari liderului republican din Camera Reprezentanţilor Kevin McCarthy.

În aceeaşi perioadă, Fruman a donat republicanilor 44.201 de dolari, între care lui Sessions, Comitetului Naţional Republican şi campaniei prezidenţiale a lui Trump.

Democrata Nancy Pelosi, preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, a lansat luna trecută investigaţia pentru demiterea lui Trump, după informaţia că a solicitat interferenţă străină în alegerile din 2020.

O plângere a unui avertizor de integritate către Congres a provocat îngrijorarea că Trump s-a folosit de ajutorul militar de 400 de milioane de dolari destinat Ucrainei pentru a obţine o promisiune din partea preşedintelui acestei ţări că Joe Boden şo fiul acestuia, Hunter, vor fi investigaţi.

Sursa : news.ro