Echilibrele în Parlamentul European, date peste cap în urma alegerilor europene

Urmărește A1 pe Discover

Forţele pro-UE şi-au păstrat o majoritate clară în Parlamentul European (PE), însă adunarea va trebui să dea pagina bipartidismului său istoric, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentată ca niciodată, relatează AFP.

Prima concluzie - creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să constituie singuri o majoritate, dar rămân şi unii şi alţii cele mai mari formaţiuni în hemiciclu.

Avansul naţionaliştilor şi populiştilor - dar şi al liberalilor (ALDE&R) şi Verzilor - i-au costat zeci de mandate din cele 751 câte are Parlamentul European.

Grupurile lor - cu aproximariv 180 de mandate PPE şi 150 S&D potrivit proiecţiilor - nu vor putea să reediteze ”marea coaliţie” care le-a permis să construiască compromisuri asupra unor texte legislative şi să-şi împartă posturile puterii.

Acesta este sfârşitul unei epoci - a bipartidismului, în vigoare în PE.

LIBERALII, PE LOCUL TREI

Potrivit estimărilor, care rămân de confirmat, Liga lui Matteo Salvini ar putea deveni partidul naţional cu cei mai mulţi membri în PE, dacă nu va fi Partidul Brexitului al britanicului Nigel Farage. Rezultatele definitive o vor spune.

ENL - din care fac parte în prezent deputaţi din Rassamblement national (RN, extremă dreapta) şi Liga (extremă dreapta) - creşte de la 36 de membri la aproximativ 60 în noul PE, potrivit proiecţiilor. Grupul populist EFDD ar urma să obţină încă 12 mandate şi să atingă 56.

Naţionaliştii, populiştii şi alţi euroscepticvi, chiar dacă avansează, rămân însă departe de puterea de a revendica primele roluri în PE.

Iar asta cu atât mai mult cu cât sunt împărţiţi, prin dezacorduri profunde pe aceste teme, iar refacerea aşteptată a alianţelor lor rămâne vagă.

În cazul în care partidul premierului ungar Viktor Orban - care nu a părăsit PPE, în pofida faptului că a fost suspendat în urma unor provocări împotriva UE - ”nu mişcă, nu văd cum ar putea mişca liniile actuale ale grupurilor”, apreciază Eric Maurice de la Fundaţia Robert Schuman.

”Nu populiştii şi naţionaliştii au obţinut cele mai multe mandate, ci grupul nostru proeuropean”, a tunat în noaptea de duminică spre luni liderul grupului ALDE în PE, Guy Verhofstadt.

Acest grup urmează să devină - cu aprocimativ 100 de mandate potrivit proiecţiilor - a treia forţă în PE, mulţumită controbuţiei listei "Renaissance" susţinută de preşedintele francez Emmanuel Macron, în pofida faptului că nu şi-a reuşit pariul de a devansa RN al lui Marine Le Pen în Franţa.

”Nicio majoritate solidă nu va fi posibilă în Parlament fără noul nostru grup”, a prezis Verhofstadt.

VERZII, ”INDISPENSABILI”

Verzi au revendicat duminică faptul că au devenit ”indispensabili”, potrivit liderului lor în PE Philippe Lamberts, în urma ascesniunii lor remarcate duminică, ce le permite să vizeze 70 de mandate (52 în prezent).

Acest nou peisaj politic - fragmentat - va face căutarea compromisului mai complexă, indiferent că este vorba despre mari reforme sau repartizări de posturi la putere la Bruxelles.

Cursa la succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene (CE) va reprezenta un prim test - încă de luni dimineaţa, odată cu începerea negocierilor între grupurile politice din PE.

Numele unui candidat la preşedinţia CE este hotărât între şefii de stat şi de guverne ai Celor 28, însă el trebuie să obţină, după aceea, o majoritate, adică 376 de voturi, de la eurodeputaţi, pentru a fi ales.

După constituirea noului PE este necesară o alianţă între cel puţin trei grupuri.

Sursa: News.ro